Proiect realizat în cadrul Casei Memoriale “George Enescu” de la Sinaia
Tema iconografică o reprezintă pe ”Fecioara Maria cu pruncul, stând pe tron”, cu Iisus Hristos în brațe, pictat pe un blat de lemn, cu două pene treisferturi semiîngropate. Are o semnificație aparte, reprezentativă, în contextul sărbătorii creștine ”Crăciunul” sau ”Nașterea Domnului” (nașterea lui Iisus Hristos), celebrată anual la 25 decembrie. Această sărbătoare face parte din cele 12 praznice împărătești ale bisericilor de rit bizantin.
Lucrarea, o pictură de șevalet, reprezintă un portret compozițional în semiprofil, înfățișându-l pe Costache Rosetti Tețcanu, bunicul Mariei Rosetti Tescanu, soția lui George Enescu. Pornind de la obârșia sa, Costache Rosetti Tețcanu (1814 – 1879) venea din familia Rosetteștilor, satul Tescani (fost Tețcani), județul Bacău, sub numele de Constantin Roset, fiul lui Dumitrache Roset și al Smarandei (născută Krupenschi).
Corpul de iluminat este confecționat din fier forjat, cu o formă cilindrică și terminație bulb. Este ornamentat cu ochiuri de sticlă opacă, aranjate în tehnica vitraliilor. Piesa se află în salonul de muzică, la baza scării în spirală, confecționată din lemn de stejar, considerată, pe bună dreptate, o adevărată bijuterie arhitecturală și care face legătura cu etajul mansardat.
Ploscă din ceramică: atelier popular, datare sec. XX. Se află în expoziția permanentă din sufrageria casei memoriale. Are formă de bol aplatizat, cu toartă ansă și cioc iar capacul detașabil. Este smălțuită și pictată manual de către meșterii populari, cu o cromatică în nuanță de roșu englez, brun roșcat, galben crom și albastru cobalt.
Măsuța pentru telefon datează din cea de a doua parte a secolului XIX, realizată în atelierele autohtone, confecționată din lemn de stejar băițuit încadrat într-o ramă din alamă. Telefonul, un receptor metalic, fixat pe o furcă metalică, montată în cutie din lemn, de formă piramidală.
Vas pentru ceai confecționat din inox, în atelierele autohtone, datare din secolul al XIX- lea. Piesa se află în sufragerie, o cameră spațioasă, camera de primire, destul de modern decorată pentru acele vremuri, cu toate accesoriile unei vieți civilizate de atunci. Aici era locul unde era invitată protipendada acelor vremuri: de la familia regală, la prietenii săi din lumea muzicii și până la alți oaspeți de seamă ai maestrului Enescu.