În paralel cu neîntrerupta activitate componistică, fără a neglija obligaţiile concertistice din Europa, George Enescu întreprinde o serie de turnee în ţară, marea majoritate a concertelor având scop caritabil.
Poema Română - 115 ani de la prima audiţie absolută a primului opus enescian, Paris, 6 februarie 1898
„Se ştie că prima ei audiţie, la Paris în 1898, cu orchestra L’Association Artistique (devenită ulterior L’Orchestre des Concerts Colonne ) sub conducerea lui Eduard Colonne s-a bucurat de un răsunător succes de public şi de presă. Calităţile muzicale intrinsece ale tânărului care nu împlinise încă 17 ani nu sunt totuşi singurele în măsură să explice primirea ei entuziastă inclusiv în mediile muzicale pariziene.
104 ani de la prima audiţie absolută a Simfoniei concertante pentru violoncel şi orchestră op. 8 de George Enescu
Prima audiţie absolută a Simfoniei concertante pentru violoncel şi orchestră op. 8 avea loc la Salle Gaveau din Paris, acum 104 ani, la data de 13 februarie 1909.
110 ani de la prima audiţie absolută a celor două Rapsodii române de George Enescu, 23 februarie 1903, Ateneul Român, sub bagheta compozitorului
Rapsodia este un gen popular abordat de mulţi compozitori în perioada romantică, mulţi dintre ei reprezentanţi ai şcolilor naţionale: Johannes Brahms (Rapsodiile ungare), Franz Liszt (Rapsodiile ungare), Edouard Lalo (Rapsodia spaniolă – care este o lucrare pentru orchestră şi instrument solist, deci un concert de vioară) şi bineînţeles George Enescu (Rapsodiile române) etc.
115 ani de la prima audiţie a Sonatei I pentru vioară şi pian, op. 2, de George Enescu, 17 februarie 1898
Anul 1898 se anunţă, încă din primele luni, unul extrem de favorabil muzicianului român. Cunoaştem deja povestea Poemei Române, programată şi dirijată de Edouard Colonneîn cadrul renumitelor sale concerte, la data de 6 februarie.
110 ani de la prima audiţie a Suitei I pentru orchestră de George Enescu, 25 februarie 1903, Ateneul Român, în interpretarea Orchestrei simfonice a lui Eduard Wachmann, sub bagheta compozitorului
În anul 1903 George Enescu era invitat al Orchestrei Simfonice din Bucureşti, dirijată de Eduard Wachmann. El apărea pe afişele vremii nu doar în calitate de compozitor român, care avea bucuria de a-şi asculta propriile lucrări interpretate pe scena nou înfiinţatului Ateneu, ci şi ca violonist şi dirijor.
Pentru prima zi de primăvară calendaristică - devenită în tradiția românească “Ziua Mărțișorului” - dăruim două mărțișoare muzicale: o doină-de-dor (Tiberiu Brediceanu – “Doina Stăncuței”) și un cântec-joc (Pascal Bentoiu – „Veselie”).
Șnurul alb-roșu este împletit aici de soprana Daniela Monica Luca și de basul Horia Radu, acompaniați de pianiștii Ioana Gârleanu și Roman Manoleanu.