Muzeul Național "GEORGE ENESCU" Muzeul Național "GEORGE ENESCU"
  • Limba Română
  • English
  •  
    Căutare
  • Prima pagină
  • Vizită la muzeu
  • Despre muzeu
    • Secțiile muzeului
      • Palatul Cantacuzino
      • Casa Memorială “George Enescu” - București
      • Casa Memorială “George Enescu” - Sinaia
      • Secția „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu - George Enescu”
    • Misiune
    • Istoric
    • Tarife şi servicii
    • Program de vizitare
    • Informații de interes public
    • Integritate
  • George Enescu
    • Despre George Enescu
    • Date biografice
    • Cuvinte memorabile
    • Lucrări enesciene
    • Documente din arhiva muzeului
    • Galerie foto
    • Multimedia
    • Prime audiții
    • Referințe bibliografice
  • Evenimente/Noutăţi
      • URMĂTOARELE EVENIMENTE
      Universitatea Națională de Muzică, București - Sala Auditorium / 31 martie 2023, ora 10 In memoriam Viorel Cosma (1923-2017)
      Vezi calendarul evenimentelor
      • Proiecte online
      • Calendarul evenimentelor
      • Evenimentele muzeului
      • Evenimentele partenerilor
      • Expoziţii temporare
      • Albume Foto
      • Obiectul lunii (Sinaia)
      • Noutăţi
      • Anunţuri concursuri
      • Muzeul în Festival (2019)
      • Anul Centenarului
      • Muzeul în timpul CIGE 2018
      • Muzeul în Festival (2017)
      • Lipatti 100
      • Enescu 135
      • Muzeul în timpul CIGE 2016
      • MNGE 60 - Luna muzeului
      • Enescu 60
      • SIMN 2015
      • Muzeul în Festival (2015)
  • SHOP
  • Contact

Despre George Enescu

  1. georgeenescu.ro

George Enescu (n. 19 august 1881, Liveni, Botoşani - m. 4 mai 1955, Paris) este considerat cel mai important muzician român. Personalitatea sa artistică s-a manifestat în multiple ipostaze: compozitor, violonist, pedagog, pianist şi dirijor.

A început să cânte la vioară la vârsta de 4 ani, primind îndrumări muzicale de la părinţii săi şi de la un vestit lăutar, Niculae Chioru. De la vârsta de 5-6 ani datează primele sale încercări de compoziţie. Studiul profesionist al muzicii i s-a datorat, pentru început, profesorului Eduard Caudella.

Între anii 1888-1894, studiază la Conservatorul din Viena, avându-i ca profesori, printre alţii, pe Joseph Hellmesberger jr. (vioară) şi pe Robert Fuchs (compoziţie). La vârsta de 8 ani debuzează ca violinist. Presa vieneză l-a numit „un Mozart român“.

După absolvirea Conservatorului din Viena, îşi continuă studiile la Conservatorul din Paris (1895-1899) sub îndrumarea lui Martin Pierre Marsick (vioară), André Gédalge (contrapunct), Jules Massenet şi Gabriel Fauré (compoziţie). Printre colegii săi de la Paris se numără Maurice Ravel, Florent Schmitt, Charles Koechlin şi Theodor Fuchs.

Debutul său componisitic în condiţii excepţionale, datorat în parte protectoarei sale Elena Bibescu, are loc pe 6 februarie 1898, la Concertele Colonne din Paris, cu Poema Română, op. 1.

În acelaşi an, muzicianul în vârstă de 17 ani începe să dea lecţii de vioară şi susţine recitaluri la Bucureşti. Admirat de Regina Elisabeta a României (celebra protectoare a artei Carmen Sylva), este deseori invitat să cânte la Castelul Peleş din Sinaia. Enescu a compus mai multe lieduri, inspirat de câteva poeme ale reginei Carmen Sylva.

Din primii ani ai secolului XX datează compoziţiile sale mai cunoscute, cum sunt cele două Rapsodii Române, op. 11(1901-1902), Suita nr. 1 pentru orchestră, op. 9(1903), prima sa Simfonie, în Mi b, op. 13 (1905), Şapte cântece pe versuri de Clément Marot, op. 15 (1908).

Activitatea sa muzicală alternează între Bucureşti şi Paris. Întreprinde turnee în mai multe ţări europene, alături de parteneri prestigioşi, ca Alfredo Casella, Pablo Casals, Louis Fournier.

În timpul Primului război mondial rămâne în Bucureşti. Dirijează Simfonia a IX-a de Ludwig van Beethoven (pentru prima dată în audiţie integrală în România), compoziţii de Hector Berlioz, Claude Debussy, Richard Wagner, precum şi creaţii proprii: Simfonia nr. 2 (1913), Suita pentru orchestră nr. 2 op. 20 (1915). În 1913, are loc prima ediţie a Concursului Naţional de Compoziţie fondat de el cu scopul stimulării creaţiei muzicale autohtone. Decernat din venituri proprii şi constând din sume generoase, premiul oferea câştigătorilor şansa de a se specializa la Paris, precum şi de a-şi auzi interpretate în concerte piesele laureate.

După război, maestrul continuă seria turneelor atât în Europa, cât şi în Statele Unite ale Americii. Peste Ocean a dirijat, începând din 1923, orchestre prestigioase, printre care Philadelphia Orchestra, Boston Orchestra, Chicago Symphony.

Activitatea sa de pedagog capătă de asemenea o importanţă considerabilă. Printre elevii săi se numără violoniştii Christian Ferras, Ivry Gitlis, Arthur Grumiaux şi Yehudi Menuhin. Acesta din urmă a păstrat un adevărat cult şi o profundă afecţiune pentru Enescu. "Pentru mine, Enescu va rămâne una din veritabilele minuni ale lumii. (...) Rădăcinile puternice şi nobleţea sufletului său sunt provenite din propria lui ţară, o ţară de inegalată frumuseţe." (Yehudi Menuhin)

În 1936, pe 13 martie, a avut loc la Paris premiera operei Oedip, pe un libret de Edmond Fleg, cu un succes răsunător la public.

În timpul celui de-al doilea război mondial, Enescu rămâne în Bucureşti, unde se distinge printr-o activitate dirijorală intensă, încurajând totodată şi creaţiile unor muzicieni români ca Mihail Jora, Constantin Silvestri, Ionel Perlea, Theodor Rogalski, Sabin Drăgoi.

În 1946, în luna aprilie întreprinde un turneu în URSS, unde intră în contact cu personalităţi de primă mână ale muzicii ruse: Dmitri Şostakovici, Aram Haciaturian, Kiril Kondraşin, David Oistrah, Lev Oborin. În luna mai, primeşte la Bucureşti vizita lui Yehudi Menuhin. În luna septembrie, împreună cu soţia sa Maria (Maruca, născută Rosetti-Tescanu, devenită la prima căsătorie prinţesă Cantacuzino) , pleacă în turneu în Statele Unite ale Americii. La revenirea în Europa se stabileşte la Paris, din protest faţă de regimul comunist instaurat în România.

Printre ultimele creaţii se numără Cvartetul de coarde op. 22 nr. 2, poemul simfonic Vox Maris op. 31, Simfonia de cameră op. 33.

George Enescu se stinge din viaţă în noaptea de 3 spre 4 mai 1955 şi este înmormântat la Père Lachaise din Paris.

 

ENESCU - La raspantie de vremi

Documentar despre George Enescu
Regia si imaginea: Nicolae Margineanu
Scenariul si comentariul: Ada Brumaru

Casa Memorială “George Enescu” - Sinaia

Casa Memorială “George Enescu” - Sinaia

Str. Yehudi Menuhin, nr. 2, Cartier Cumpătu, Sinaia

Luni-Marți: Închis
Miercuri - Duminică: 09.00 – 16.00  

Cumpără bilete online  

Secția „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu - George Enescu”

Secția „Dumitru şi Alice Rosetti Tescanu - George Enescu”

Str. Dumitru și Alice Rosetti Tescanu, nr. 9, Loc. Tescani, Com. Berești-Tazlău, jud. Bacău

Luni-Marți: Închis
Miercuri - Duminică:09.00 – 16.00  

Palatul Cantacuzino

Palatul Cantacuzino şi Casa Memorială “George Enescu” - București

Calea Victoriei, nr. 141, Sector 1, Bucureşti

Închis pentru restaurare și consolidare

Muzeul Național "George Enescu"

  • Calea Victoriei, nr. 141
    sector 1, București
    010071
  • Str. Yehudi Menuhin, Nr. 2,
    Cartier Cumpătu, Sinaia
  • Localitatea Tescani, jud. Bacău
  • Telefon: +40 21.318.14.50
  • office@georgeenescu.ro
  • TripAdvisor

Legături rapide

  • Prima pagină
  • Despre muzeu
  • Despre George Enescu
  • Evenimente
  • Expoziţii temporare
  • Știri/Noutăți
  • Anunţuri concursuri
  • Contact

Aplicația Apel 112

APEL 112

Articole recente

  • In memoriam Viorel Cosma (1923-2017) 31 Martie 2023
  • IN MEMORIAM VIOREL COSMA 27 Martie 2023
  • DUO DE CHITARE - GUITAR VOICES - Andreea Voicescu & Corneliu-George Voicescu 25 Martie 2023
  • Rezultatele probei scrise din data de 22 martie 2023 de la concursul pentru ocuparea postului vacant de Contabil Șef 22 Martie 2023
  • LAMBRECHIN 22 Martie 2023

Newsletterul MNGE

Dezabonare newsletter

Muzeul Național "George Enescu"
  • Politica cookie
  • •
  • Termeni și condiții
  • •
  • Contact
  • /
  • HASS Web Design
© 2023 / Muzeul Național "GEORGE ENESCU"

Vă dorim o primăvară frumoasă!

Pentru prima zi de primăvară calendaristică - devenită în tradiția românească “Ziua Mărțișorului” 🌷 - dăruim două mărțișoare muzicale: o doină-de-dor (Tiberiu Brediceanu – “Doina Stăncuței”) și un cântec-joc (Pascal Bentoiu – „Veselie”).

Șnurul alb-roșu este împletit aici de soprana Daniela Monica Luca și de basul Horia Radu, acompaniați de pianiștii Ioana Gârleanu și Roman Manoleanu.

Tiberiu Brediceanu - Doina Stăncuței
Interpretează: Daniela Monica Luca (soprană), Ioana Gârleanu (pian).

Pascal Bentoiu - Veselie
Interpretează: Horia Radu (bas), Roman Manoleanu (pian)

  • Mărește text
  • Micșorează text
  • Contrast
  • Evidențiază link-uri
  • Citește text
  • Pauză citire
  • Info accesibilitate