Obiectul lunii: BRÂU

Brâul este un veşmânant liturgic, confecţionat dintr-o fâşie tip brocart, nuanţă ocru deschis, ornamentată cu motive vegetale şi florale stilizate, nuanţate în tonuri de siena, verde crom, brun roşcat şi fir metalic auriu, pe care  este aplicată o bentiţă cu ţesătură ornamentală în fir metalic argintiu, sub formă de cruce şi prelungită la capete cu două panglici cu ajutorul cărora slujitorii îşi strâng stiharul, simbol al puterii slujitoare cu care este învrednicit preotul, după cum reiese din rugăciunea pe care o rosteşte când se încinge: "Binecuvântat este Dumnezeu, Cel ce mă încinge cu putere şi a făcut fără prihană calea mea, Cela ce întocmeşte picioarele mele ca ale cerbului şi peste cele înalte mă pune" (Psalmii 17, 35-36).

El mai închipuie tăria şi virtutea preotului, precum şi curăţirea trupului. Ne aminteşte şi de şorţul cu care era încins Mântuitorul când a spălat picioarele ucenicilor la Cina cea de Taină (Ioan 13, 4-5).

Prezenţa acestui veşmânt bisericesc nu este deloc întâmplătoare, amintind aici că George Enescu avea în ascendenţa sa pe bunicul, Gheorghe Enescu, preot şi pe străbunicul, Enea Galin, unul dintre cei mai  vestiţi cântăreţi de strană prin părţile locului.

Text: Doina-Mihaela Purcaru, muzeograf