Nicolò Paganini – Capriciul nr.11 op.1 pentru vioară-solo
Johann Sebastian Bach – Chaccona din Suita a doua în re minor KV 1001 pentru vioară
Carl Philipp Emanuel Bach – Sonata în la minor (H 562) pentru flaut-solo: Poco Adagio – Allegro – Allegro
Francis Poulenc - Improvizații pentru pian – nr. 13, 2, 7, 11, 12, 15.
Carmen Cârneci - ... qui rêve pentru flaut-bas
Eugène Ysaÿe – Sonata pentru vioară-solo op.27 nr.2, în la major - "Jacques Thibaud"
Interpretează
ARON CAVASSI – vioară
CARLA STOLERU – flaut
ANA MARIA IOAN – pian
ARON CAVASSI (n. 1995) a absolvit Colegiul Național de Muzică « George Enescu » din București la clasa dnei profesoare Carmen Runceanu. În paralel s-a perfecționat cu Alexandru Gavrilovici, Varujan Cozighian, Gabriel Croitoru, Liviu Câșleanu, Dmitri Tombasov. În 2011 a fost bursier la Academia Menuhin (Elveţia) unde a lucrat cu Liviu Prunaru și Maxim Vengerov. Din toamna anului 2014 este student la Univer-sitatea de Arte din Berlin, în clasa de vioară a dnei prof. Marianne Boettcher. În paralel lucrează, la cursuri de măiestrie, cu violoniști reputați, precum Pierre Amoyal, Boris Kușnir, Christian Altenburger, Serghei Kravchenko, Remus Azoiţei, Pavel Vernikov, Svetlana Makarova. Palmaresul tânărului violonist din anii de școală și liceu numără aproape 50 de premii, majoritatea fiind premii I. şi 'Mari premii'. Anul trecut a obținut Premiul I. la Concursul internațional "Modest Iftinchi" (București). Aron Cavassi s-a făcut remarcat prin numeroasele recitaluri solistice susținute în București (la Palatul Şuţu, Muzeul Naţional « George Enescu », Ateneul Român), dar și în Germania și Austria, de asemenea, prin înregistrările pentru Radio România Muzical, dar și prin evoluțiile sale ca solist împreună cu orchestrele Filarmonicilor din Rm.Vâlcea, Târgovişte şi Bacău, precum și cu "Orchestra Simfonică Bucureşti" sau, în mai multe rânduri, cu Orchestra Medicilor "Ermil Nichifor". Tot ca solist a fost invitat să cânte cu Orchestra Philarmonia București la Alba-Iulia de Ziua Națională a României, 1 Decembrie 2017 (dirijor: Constantin Grigore).
CARLA-MARIA STOLERU (n. 1995) a început studiul flautului la vârsta de 11 ani în orașul natal, Iași, unde a urmat și cursurile Colegiului Național de Artă “Octav Băncilă”. Ca studentă la Universitatea Națională de Muzică București a studiat flautul la clasa prof. Vasile Ganțolea, în prezent perfecționându-se sub îndrumarea prof. Ion Bogdan Ștefănescu. Până acum a participat la numeroase concursuri și olimpiade, obținând diferite distincții și premii. De asemenea, a participat la mai multe stagii de perfecționare (masterclass), unde a lucrat cu profesori de flaut și interpreți-flautiști cunoscuți, printre care Mihaela Anica, Ana Ioana Oltean, Eric Lamb, Barbara Gisler-Haase, Venzislav Kandev, Boris N. Lipov și, nu în ultimul rând, Matei Ioachimescu, pe care-l consideră unul dintre mentorii săi. Carla Stoleru este interesată atât de repertoriul clasic pentru flaut, cât și de cel contemporan, remarcându-se în concertele susținute cu ansamblurile devotioModerna și Flaut Power.
ANA MARIA IOAN (n. 1990) a absolvit studiile de licență și master la Universitatea de Muzică București, avându-i ca profesori pe Lavinia Coman și Vlad Dimulescu (pian), Steluța Radu, Luiza Avram (acompaniament), Verona Maier, Raluca Voicu (muzică de cameră), Dan Buciu, Livia Ciocănea-Teodorescu (forme), Nicolae Coman (armonie), Mihaela Vosganian (polifonie). De-a lungul carierei sale a obținut numeroase premii la concursuri naționale și internaționale (precum Carl Czerny - Piatra Neamț, W.A.Mozart - Târgoviște, Marțian Negrea - Ploiești, Pro Piano - București). De asemenea, a susținut concerte și a participat la proiecte culturale, atât în România (București, Ploiești, Brașov, Rm-Vâlcea, Târgu-Mureș, etc.), cât și în străinătate (Suedia, Franța, Polonia, Ungaria). În prezent Ana Maria Ioan este profesoară de pian și acompaniament; în paralel cu activitatea didactică, pianista este în ultimul an de studii doctorale la UNMB, pregătindu-și susținerea tezei cu titlul “Aspecte stilistice în creația românească pentru pian după 1989”.