Recent, luând legătura cu Hervé Roten, director al Institut Européen des Musiques Juives din Paris (IEMJ), am descoperit în arhiva instituției manuscrisul original al Nocturnei Ville d`Avrayen de George Enescu. Informația a mai fost postată, din câte știm, într-un articol publicat de însuși managerul IEMJ, în 2015, pe site-ul www.iemj.org, și un altul – de V. Eskenazy în Suplimentul de cultură, în 2018.
Astfel, pentru muzicieni, acest document este esențial, deoarece conține anumite detalii pe care manuscrisul de copist al aceleiași lucrări, aflat în patrimoniul Muzeului Național ”George Enescu”, nu le include! S-a presupus că piesa a fost compusă la reședința lui Yehudi Menuhin de la Ville d`Avray, la începutul anilor 1930, informație regăsită în majoritatea publicațiilor din anii 2000, dar de fapt, ea datează din 7 iulie 1898! George Enescu finaliza și semna această piesă la ora ”3 și 20 de minute, dimineața”, la conacul ”Le Monastère” al familiei prietenului și colegului său de la Conservatorul din Paris, Fernand Halphen. De altfel, piesa îi este dedicată, așa cum se observă din adnotările olografe de pe pagina de titlu a compoziției: ”À Fernand Halphen, en souvenir de la charmante journée et de la délicieuse nuit que j`ai passée au Monastère à Ville d’Avray. Bien amicalement.” (Lui Fernand Halphen, în amintirea încântătoarei zile și a nopții delicioase (?) pe care am petrecut-o la Mănăstire, la Ville D’Avray. Cu prietenie). Ne aflăm, deci, în fața unei piese compusă de G. Enescu la doar 17 ani, în timpul vizitei de câteva zile făcute acasă la prietenul său, în vara lui 1898 – anul primei audiții absolute a Poemei Române, op. 1. Sunt detalii importante, căci ele poziționează Nocturna Ville d`Avrayen în perioada sa timpurie de creație, atestând nu doar dedicatarul inițial, ci și locul, contextul în care a fost compusă.
Mulțumim și pe această cale directorului IEMJ, Hervé Roten, pentru amabilitatea de a ne pune la dispoziție copia manuscrisului și permisiunea de a-l face, la rândul nostru, cunoscut unui public cât mai larg.
Cercet. dr. Irina Nițu
Recently, contacting Hervé Roten, director of the Institut Européen des Musiques Juives in Paris (IEMJ), I found out that the original manuscript of Georges Enesco`s Nocturne Ville d`Avrayen is in the institution`s archive! The information was also posted, as far as we know, in an article published by the IEMJ manager himself, in 2015, on the website www.iemj.org, and another – by V. Eskenazy in the Suplimentul de cultură, in 2018.
For musicians, this document is essential because it contains certain details that the copyist`s manuscript of the same work, located in the archive of the "George Enescu" National Museum in Bucharest, does not include! So, it was assumed that the piece was composed at Yehudi Menuhin`s residence in Ville d`Avray, in the early 1930s, information found in most publications of the 2000s, but in fact it dates back to July 7, 1898! Georges Enesco completed and signed this nocturne at 3:20 in the morning, at the mansion "Le Monastère" of the family of his friend and colleague from the Paris Conservatoire, Fernand Halphen. In fact, it is dedicated to him, as can be seen from the annotations on the title page of the composition: ”À Fernand Halphen, en souvenir de la charmante journée et de la délicieuse nuit que j`ai passée au Monastère à Ville d’Avray. Bien amicalement.” (To Fernand Halphen, with much friendship, in memory of the delightful day and delicious night we spent at the Monastery, at Ville D`Avray"). We are, therefore, in front of a youthful creation, composed by G. Enesco when he was only 17 years old, during a visit to his friend`s house, in the summer of 1898 – the year of the first absolute audition of the Romanian Poem, op. 1. They are important details, because they place the composition Nocturne Ville d`Avrayen in the early creative period of Georges Enesco and attest not only to the original dedicatee, but also to the place, the context in which it was composed.
We thank again the musicologist Hervé Roten for his kindness in providing us with the copy of the manuscript and permission to make it known to the widest possible audience.
PhD Researcher Irina Nițu
Récemment, Hervé Roten, directeur de l`Institut Européen des Musiques Juives de Paris (IEMJ), m’a appris que le manuscrit original du Nocturne Ville d`Avrayen de Georges Enesco se trouvait dans les archives-mêmes de l`institution ! L`information a également été publiée, à notre connaissance, dans un article sur internet (www.iemj.org) signé par le directeur de l`IEMJ, en 2015 et dans un autre – par V. Eskenazy, dans le Suplimentul de cultură,en 2018.
Pour les musiciens, ce document est essentiel, car il contient certains détails que ne comporte pas le manuscrit du copiste de la même œuvre, situé dans le patrimoine du Musée National "Georges Enesco" de Bucarest ! On supposait que le nocturne avait été composé dans la résidence de Yehudi Menuhin à Ville d`Avray au début des années 1930, information retrouvée dans la plupart des publications des années 2000, mais en réalité il remonte au 7 juillet 1898 ! Georges Enesco a achevé et signé ce manuscrit à 3h20 du matin, au manoir "Le Monastère" de la famille de son ami et collègue du Conservatoire de Paris, Fernand Halphen. L’œuvre musicale lui est d`ailleurs dédiée, comme en témoignent les annotations figurant sur la page de titre de la composition : ”À Fernand Halphen, en souvenir de la charmante journée et de la délicieuse nuit que j`ai passée au Monastère à Ville d’Avray. Bien amicalement.” Nous sommes donc devant une création de jeunesse, composée par G. Enesco alors qu`il n`avait que 17 ans, lors d`une visite chez son ami, à l`été 1898 – année de la première audition absolue du Poème Roumain op. 1. Ce sont des détails importants, car ils situent la composition Nocturne Ville d`Avrayen au début de la période créative de Georges Enesco et attestent non seulement du dédicataire original, mais aussi du lieu, du contexte dans lequel elle a été composée.
Nous remercions également le musicologue Hervé Roten pour sa générosité à nous fournir la copie du manuscrit et de l`autorisation de le faire partager le plus largement possible.
Irina Nițu