Suita I pentru orchestră de Enescu interpretată în primă audiţie franceză

Acum 116 ani, Suita I pentru orchestră de George Enescu răsuna pentru prima dată în Franţa, în cadrul unui concert care avea loc spre sfârşitul anului 1904, la data de 11 decembrie. Lucrarea, dedicată compozitorului francez Camille Saint-Saëns, fusese interpretată în primă audiţie absolută la noi în ţară, cu aproximativ doi ani înainte (25 februarie 1903), la scurt timp după ce a fost compusă.

Catalogată la numărul de opus 9, partitura demonstrează originalitate în plan arhitectural, în concepția fiecăreia dintre cele patru părți ale sale, de la Preludiul la unison până la tarantella ritmată de la finalul lucrării. Frapează, de asemnea, încărcătura emoţională a Menuetului lent, dar şi obsedantul Intermediu care reafirmă insistent acelaşi sunet (do diez).

La primele audiţii, Suita I pentru orchestră în do major a fost în general foarte bine receptată de public. Arhiva M.N.G.E. deţine trei cronici legate de prima audiţie franceză a lucrării enesciene, în care se evidenţiază tonul exclusiv apreciativ la adresa partiturii compozitorului român. Programul acestui concert a cuprins şi o altă primă audiţie, Étude symphonique de Charles Koechlin, care însă nu a avut un impact prea puternic asupra unor cronicari datorită exceselor de virtuozitate care domină lucrarea.

Dintre cronicile referitoare la prima audiţie franceză a Suitei I pentru orchestră op. 9 se remarcă cea scrisă de compozitorul şi profesorul lui Enescu de compoziţie de la Conservatorul din Paris, Gabriel Fauré. Acesta apreciază orchestraţia lucrării şi îşi exprimă preferinţa pentru părţile a II-a şi a IV-a: „lucrarea oferă în mod egal un viu interes pentru stil şi orchestraţie. Cele două piese care mi s-au părut cele mai îndrăgite sunt «Menuetul», original conceput, foarte expresiv, şi «Finale», un fel de tarantellă cu ritmuri schimbătoare, pline de viaţă, strălucire, culoare şi care a fost aplaudat cu căldură.”

Articolul este publicat în Documente din arhiva M.N.G.E. - articole de presă despre George Enescu, vol I (1895-1909)), Ediţie alcătuită, îngrijită şi adnotată de Florinela Popa şi Camelia Anca Sârbu, Editura Muzicală, Bucureşti, 2009, p. 210.