Sub egida Festivalului Internațional „George Enescu”, miercuri, 20 septembrie 2023, pe scena Centrului Cultural Românesc din cadrul Liceului „Nicolae Bălcescu” din Gyula, Ungaria, a avut loc un eveniment cultural de excepție: un recital cameral cu un repertoriu inspirat din operele a doi mari muzicieni ai secolului XX: George Enescu și Béla Bartók și o expoziție dedicată celor doi compozitori, cu panouri foto-documentare cuprinzând manuscrise, partituri, afișe, programe de sală, extrase de presă, pagini de corespondență și fotografii, din patrimoniul Muzeului Național „George Enescu” și al Arhivelor „Bartók” din Budapesta.
Evenimentul a fost organizat de către Consulatul General al României la Gyula, în colaborare cu Muzeul Național „George Enescu” din București, cu sprijinul Ministerului Culturii din România şi Artexim și a adus în faţa publicului soliști de excepție, de la Opera Națională Română din București, prim solistul Operei, baritonul Ștefan Ignat, pianistul Roman Manoleanu, de la Colegiul Național de Muzică „George Enescu” și patru studenți de la Universitatea Națională de Muzică din București: soprana Simona Bucur, mezzosoprana Antonia Lungu, tenorul Ion Coca și baritonul David Miron.
Manifestarea a debutat prin cuvântul de salut al consulului general Florin Vasiloni, care a salutat membri comunităţii istorice româneşti din Ungaria, reprezentanţii autorităţilor locale, jurnaliştii prezenţi, precum şi artiştii care au sosit din România. PS Siluan, episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU) şi Gheorghe Cozma, preşedintele Autoguvernări pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU), au felicitat Consulatul General al României la Gyula pentru iniţiativa acestui eveniment, aducând mulţumiri în numele comunităţii pentru buna colaborare consulului general Florin Vasiloni, aflat spre finalul mandatului de consul general al României la Gyula, acesta urmând să preia în perioada următoare mandatul de consul general al României la Szeged.
Evenimentul la care au participat peste 150 de persoane, a fost onorat de prezența multor oficialităţi: pr. protosinghel Visarion Tuderici, secretarul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria (EORU); Maria Novak, directorul centrului de Documentare şi Informare al AŢRU; Eva Iova-Șimon, directorul săptămânalului „Foaia Românească”, maestrul Ştefan Oroian, Cornelia Taga, membri ai Prezidiului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria; Vasile Sucigan, președintele Autoguvernării Românești din Gyula; Florin Cioban, lector de lb. română la Universitatea „ELTE” Budapesta; Delia Covaci, directorul publicaţiei „Cronica”; Ștefan Crâsta și echipa emisiunii de televiziune în limba română „Ecranul Nostru”, de la Seghedin (Szeged); profesori şi elevi de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Gyula; de la şcolile din Micherechi (Mehkerek); Bătania (Battonya); alţi invitaţi. Din România, au participat Alina Pădurean, decanul Facultății de Științe Umaniste și Sociale din cadrul Universității „Aurel Vlaicu” din Arad; Claudia Toma, președintele Asociației „IRIS Research” din Arad; Aurelian Csaholczi, reprezentant al Primăriei Băuţar, jud. Caraş-Severin, Radu Găină, redactor TVR Internaţional, ş.a.
Maestrul Ștefan Ignat, care a revenit cu drag pe scena julană, după de în anul 2017 a prezentat „Oedip pe înțelesul tuturor”. Acum a făcut prezentarea expoziţiei și a vorbit publicului despre cei doi compozitori omagiați, Enescu și Bartók. Concertul care l-a avut în centru pe reputatul artist, a cuprins piese din creațiile lui Béla Bartók și momentele principale din capodopera „Oedip” a lui Enescu.
Evenimentul a dorit să prezinte publicului meloman din Gyula câteva dintre creațiile muzicale ale celor doi mari compozitori: George Enescu (1881-1955) și Béla Bartók (1881-1945), născuți în același an, 1881, care au avut traiectorii comune în afirmarea lor pe plan muzical, unul reprezentând cultura românească, iar celălalt fiind asumat ca un mare creator al poporului maghiar. Ambii s-au născut pe teritoriul de astăzi al României (Enescu, la Liveni-Vârnav, în județul Botoșani, iar Bartok la Sânnicolau-Mare, în județul Timiş), iar în preocuparea lor specială pentru muzica cultă, au folosit și motive din folclorul românesc, iar pe de altă parte s-au cunoscut și apreciat, s-au întâlnit și au colaborat în timpul vieții lor, muzica fiind cea care i-a legat, element propus și la evenimentul de la Gyula ca un element de legătură între cele două culturi și popoare, român și maghiar.