„Se ştie că prima ei audiţie, la Paris în 1898, cu orchestra L’Association Artistique (devenită ulterior L’Orchestre des Concerts Colonne ) sub conducerea lui Eduard Colonne s-a bucurat de un răsunător succes de public şi de presă. Calităţile muzicale intrinsece ale tânărului care nu împlinise încă 17 ani nu sunt totuşi singurele în măsură să explice primirea ei entuziastă inclusiv în mediile muzicale pariziene.
Prima audiţie absolută a Simfoniei concertante pentru violoncel şi orchestră op. 8 avea loc la Salle Gaveau din Paris, acum 104 ani, la data de 13 februarie 1909.
Rapsodia este un gen popular abordat de mulţi compozitori în perioada romantică, mulţi dintre ei reprezentanţi ai şcolilor naţionale: Johannes Brahms (Rapsodiile ungare), Franz Liszt (Rapsodiile ungare), Edouard Lalo (Rapsodia spaniolă – care este o lucrare pentru orchestră şi instrument solist, deci un concert de vioară) şi bineînţeles George Enescu (Rapsodiile române) etc.
Anul 1898 se anunţă, încă din primele luni, unul extrem de favorabil muzicianului român. Cunoaştem deja povestea Poemei Române, programată şi dirijată de Edouard Colonneîn cadrul renumitelor sale concerte, la data de 6 februarie.
În anul 1903 George Enescu era invitat al Orchestrei Simfonice din Bucureşti, dirijată de Eduard Wachmann. El apărea pe afişele vremii nu doar în calitate de compozitor român, care avea bucuria de a-şi asculta propriile lucrări interpretate pe scena nou înfiinţatului Ateneu, ci şi ca violonist şi dirijor.
