Urmare a informațiilor recente din spațiul public, precum și în urma controlului efectuat de Corpul de Control al Ministerului Culturii, Muzeul Național „George Enescu” găsește necesar să formuleze următoarele precizări:
În ceea ce privește mutarea manuscriselor și a celorlalte obiecte din containere
Depozitarea manuscriselor în containere, soluție care a fost gândită pe o perioadă de maximum doi ani, cât ar fi durat derularea contractului de execuție a lucrărilor de consolidare și restaurare a Palatului Cantacuzino și Casei memoriale din București, a fost cea care a permis continuarea unor activități de maximă importanță, dedicate exclusiv protejării moștenirii enesciene. Clasarea și reinventarierea coroborate cu reevaluarea manuscriselor sunt procese de lungă durată și migăloase, care nu se pot realiza în lipsa accesului direct la documentele de patrimoniu. Amplasarea documentelor în alte locuri ar fi îngreunat substanțial, dacă nu chiar ar fi blocat posibilitatea de a mai realiza dosare de clasare în toți acești ani - aspect atât de imputat. In perioada 2021- 2025 au fost întocmite și depuse la minister peste 400 de dosare de clasare pentru bunuri culturale. La fel, ar fi fost aproape imposibilă monitorizarea lor permanentă și inventarierea periodică.
Cu privire la asigurarea accesului la manuscrise
Accesul la manuscrise este asigurat – ca și până acum – prin punerea la dispoziție a imaginilor scanate aflate în arhiva digitală a muzeului. Acesta se face pe baza unei solicitări fundamentate și în urma incheierii unui contract.
Întregul personal de specialitate al muzeului este implicat constant în cercetarea bunurilor culturale, fie în scopul redactării publicațiilor MNGE, a comunicărilor științifice prezentate în cadrul simpozioanelor naționale și internaționale, fie pentru realizarea expozițiilor temporare etalate în cadrul unor importante evenimente artistice din țară și de peste hotare.
Conducerea muzeului a fost permanent preocupată de cooptarea unui cercetător competent pentru actualizarea și finalizarea catalogului creației enesciene. Cercetare fundamentală inițiată și reproiectată de regretatul muzicolog Clemansa Liliana Firca (după o primă tentativă de catalogare cronologică, apărută în 1985) în trei volume consacrate principalelor genuri muzicale (cameral; vocal-simfonic și concertant; coral și operă) este un demers extrem de laborios, esențial pentru valorificarea creației compozitorului. In urmă cu 3 ani, cercetătorul dr. Vlad Văidean și-a exprimat disponibilitatea și implicarea în actualizarea și finalizarea catalogului, demers care implică atât o profundă cunoaștere a creației enesciene cât și abordarea științifică atentă la detalii, prin coroborarea tuturor surselor bibliografice și prin confruntarea permanentă cu manuscrisele din arhiva instituției. La finalizarea acestei ample lucrări, prin proiectul de management în curs, muzeul își asumă publicarea în 2027.
Precizăm că, de-a lungul anilor, muzeul s-a preocupat de valorificarea patrimoniului enescian și prin tipărirea unor manuscrise muzicale inedite: 8 caiete în colaborare cu ICR (îngrijitor ediție violonistul Sherban Lupu ) și 9 volume editate pe spezele muzeului, sub îndrumarea muzicologului Clemansa Liliana Firca și a compozitorului Cornel Țăranu. De asemenea, prin compartimentul de cercetare înființat în 2007, au fost publicate documente din arhiva MNGE: 10 volume cu articole de presă și 3 volume de corespondență, precum și 7 volume Enescu în presa românească, prin cercetarea altor arhive.
Referitor la digitalizarea manuscriselor, pentru moment putem spune că manuscrisele opusurilor finite și ale schițelor enesciene, însumând 12.368 de pagini sunt scanate la o rezoluție foarte bună; mai sunt de scanat aproximativ 300 de pagini, în cea mai mare parte reprezentând corecturi ale lui George Enescu pe primul exemplar de probă pentru tipar. In afara acestora, arhiva digitală a muzeului mai conține peste 2600 de manuscrise muzicale aparținând altor compozitori români, precum și alte documente (scrisori, fotografii, articole de presă etc).