Cu privire la acest raport, ce reprezintă un act de informare a ministrului, facem precizarea că este rezultatul interpretării subiective a membrilor comisiei de control, motivată de faptul că aceasta nu a reținut contextul care a determinat relocarea patrimoniului în containere.
Inițial, proiectantul lucrării - IMPEX ROMCATEL CERCETARE PROIECTARE S.A. - a avansat ideea ca în primă fază să fie urgentate lucrările la Casa memorială și Anexă, ceea ce ar fi permis relocarea patrimoniului în interiorul celor 2 clădiri. Parcursul executării lucrărilor a fost viciat de neînțelegerile dintre proiectant și executant, neînțelegeri față de care Unitatea de Management a Proiectului (UMP) a manifestat o pasivitate constantă. Aceasta a fost reținută de Curtea de Conturi în Raportul de audit de conformitate, privind regularitatea și corectitudinea modului de utilizare a sumelor provenite din finanțări europene rambursabile la entități beneficiare de instrumente de datorie publică în perioada 2023-2024 la UMP din cadrul Ministerului Culturii. Raportul amintit a fost aprobat prin hotărârea plenului Curții de Conturi a României nr. 798/23.07.2025 și se află publicat pe site-ul respectivei instituții. În cuprinsul acestui raport, s-a reținut „lipsa unei monitorizări eficiente a derulării contractului și a executării lucrărilor din partea persoanelor responsabile din cadrul UMP, precum și nerespectarea graficului de lucrări de către constructor, precum și faptul că certificarea de către dirigintele de șantier a unor lucrări nu a ținut cont de stadiul fizic al acestora și de încadrarea lor în graficul de execuție”. În aceeași notă a neregularităților care au pus patrimoniul MNGE în situația relocării în containere este de analizat că execuția lucrărilor la Palatul Cantacuzino a încetat prin expirarea termenului contractual la data de 4.11.2023, dată de la care constructorul ELDICLAU a continuat să rămână în amplasamentul șantierului deschis la MNGE fără nicio decizie ministerială, care să îi fi conferit baza legală a ocupării în continuare a Palatului, fără un contract valabil încheiat care să descrie drepturile și obligațiile acestui constructor care nu a executat decât 25% din lucrări.
Constructorul ELDICLAU S.R.L. a continuat să rămână în muzeu din 4.11.2023, fără nicio bază legală, până la data de 27.05.2024, fără ca UMP să ne furnizeze o decizie de nivel ministerial cu privire la această prezență neautorizată. Față de această situație, muzeul a manifestat inițiativa de a sesiza organele de poliție pentru evacuarea din șantier a respectivului constructor, care a adus obiectivul în stare de neîntrebuințare. UMP a fost aceea care s-a opus acestei inițiative, fără să ne comunice un act de autoritate administrativă pe acest subiect.
Toate împrejurările descrise au zădărnicit în integralitate inițiativele muzeului de a reloca patrimoniul în casa memorială în cel mai scurt timp posibil de la începerea lucrărilor.
În ceea ce privește starea patrimoniului, remarcăm că toate publicațiile care au scris despre aceasta au răstălmăcit concluziile corecte din punct de vedere științific ale experților acreditați, aceștia comunicând în conferința de presă a ministerului culturii esențialul: patrimoniul nu a fost afectat.
Cu referire la biroul lui George Enescu, bun cultural clasat la tezaur, facem precizarea că starea biroului a fost expertizată de către un specialist acreditat care a concluzionat prin raport de expertiză că degradarea este cauzată de manipularea și depozitarea necorespunzătoare a acestuia de către doamna Nella Modrea, conservator și gestionar al întregului patrimoniu. Acestei persoane îi revine direct întreaga răspundere pentru degradarea biroului.
Referitor la finanțarea pe care Ministerul Culturii nu a asigurat-o pentru relocarea patrimoniului, facem precizarea că la nivelul UMP nu s-a avut în vedere cel mai important aspect al investiției, respectiv, protecția patrimoniului gestionat de MNGE, deși obligația îi revenea acestei structuri prin efectul HG nr.907/2026, privind etapele de elaborare a documentațiilor obiectivelor de investiții finanțate din fonduri publice. Tema de proiectare care a stat la baza inițierii investiției a fost lipsită de măsurile de protecție a patrimoniului cultural existent în sediul muzeului, care trebuia să fie propuse încă din nota conceptuală a investiției. Acest minus atât de important a fost recunoscut de către UMP care a anunțat în conferința de presă a MC faptul că pentru restul lucrărilor de executat la Palatul Cantacuzino vor prinde în proiectul de execuție aspectul relocării patrimoniului cu avizul comisiilor de specialitate.
În concluzia celor prezentate, vă rugăm să tratați acest subiect prin prisma reglementărilor care ordonează etapele organizării realizării unei investiții de importanța celei care privește Palatul Cantacuzino.