De ziua lui Mozart: Cadențele lui George Enescu pentru Concertul în Re major nr. 7 pentru vioară și orchestră

Se împlinesc 270 de ani de la nașterea compozitorului austriac Wolfgang Amadeus Mozart (1756 – 1791), considerat unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai muzicii clasice occidentale

Mozart a compus în toate genurile muzicale importante ale vremii sale: simfonii, opere, concerte, muzică de cameră (inclusiv cvartete de coarde și cvintete, sonate pentru pian), muzică religioasă (printre cele mai cunoscute lucrări numărându-se Recviemul în re minor și Marea Misă în do minor), precum și numeroase piese din sfera muzicii de divertisment, cum ar fi dansurile și serenadele.

Între 1773 și 1776, Mozart a compus cinci concerte pentru vioară și orchestră. Mult timp, acestea au fost considerate singurele sale lucrări în acest gen, conform Catalogului tematic al compozițiilor lui Mozart, realizat în 1862 de muzicologul austriac Ludwig von Köchel. Ulterior, au ieșit la iveală și alte compoziții ale lui Mozart, necunoscute la momentul respectiv lui Ludwig von Köchel. Acesta este și cazul Concertului pentru vioară și orchestră în Re major, K. 271a/271i, cunoscut sub numele de Concertul „Kolb”. Concertul a fost inclus în rândul lucrărilor atribuite lui Mozart abia în 1905, odată cu publicarea celei de-a doua ediții a Catalogului Köchel.

La scurt timp după ce a fost publicat de Editura Breitkopf & Härtel (în decembrie 1907), George Enescu a interpretat pentru prima dată în Franța Concertul pentru vioară și orchestră în Re major nr. 7 de Mozart.

Pentru acest concert, Enescu a compus cadențe, publicate în 1932 la aceeași editură. În același an, renumitul violonist Yehudi Menuhin, pe atunci în vârstă de 16 ani, a realizat o înregistrare a lucrării cu aceste cadențe, alături de Orchestra Simfonică din Paris, sub bagheta lui George Enescu. Câteva documente privind tipărirea acestor cadențe la Editura Breitkopf & Härtel, precum și cele referitoare la înregistrarea concertului de Mozart în interpretarea lui Yehudi Menuhin, sunt păstrate în patrimoniul Muzeului Național „George Enescu”.

Printre marii violoniști care au interpretat sau au realizat înregistrări ale Concertului „Kolb” se numără, alături de George Enescu și Yehudi Menuhin, David Oistrakh, Henryk Szeryng, Arthur Grumiaux, Uto Ughi, precum și alți artiști de prestigiu.

Numele „Concertul Kolb” provine de la numele unui violonist din Salbzburg, Franz Xaver Kolb.

În prezent nu există un consens clar în rândul muzicologilor cu privire la autenticitatea Concertului pentru vioară și orchestră în Re major nr. 7, fiind avansate mai multe ipoteze alternative privind originii lucrării. Specialiștii nu au putut stabili cu certitudine dacă Mozart a compus lucrarea în întregime sau dacă a realizat doar câteva schițe. Mai puțin cântat decât celelalte concerte pentru vioară și orchestră, Concertul „Kolb” rămâne totuși o lucrare de interes atât pentru muzicieni, cât și pentru cercetători.

Documente:

• Desen în creion de Fortuna Brulez Mavromati, reprezentându-l pe Enescu interpretând muzică de Mozart (1946)
• Manuscris: Cadențele lui George Enescu pentru Concertul pentru vioară și orchestră nr. 7 de Mozart (prima pagină)
• Contract privind condițiile de publicare a „Cadențelor pentru Concertul nr. 7 pentru vioară și orchestră de Mozart”, încheiat între Editura Breitkopf & Härtel și George Enescu, datat 18 iulie 1932
• Corespondență între Editura Breitkopf & Härtel și Enescu, datată 5 noiembrie 1932
• Scrisoare de la Editura Breitkopf & Härtel către Moshe Menuhin (tatăl lui Yehudi Menuhin), datată 1 noiembrie 1932, despre tipărirea Cadențelor
• Bunul de tipar al Cadențelor lui George Enescu, datat 8 octombrie 1932
• Mențiune în presă despre tipărirea Cadențelor și despre înregistrarea concertului în interpretarea violonistului Yehudi Menuhin