Eveniment de excepție la Ateneul Român: lansarea volumelor ”Filarmonica din București în reflectorul cronicii muzicale" de Octavian Lazăr Cosma

București, 15 octombrie 2025 - un moment de referință pentru istoriografia muzicală românească. În Salonul Oficial al Ateneul Român a fost lansată lucrarea monumentală a muzicologului academician dr. Octavian Lazăr Cosma: "Filarmonica din București în Reflectorul Cronicii Muzicale", patru volume ce acoperă perioada 1886-1945. Evenimentul a reunit personalități de prim rang ale vieții muzicale, sărbătorind nu doar apariția acestor cărți, ci și încununarea unei cariere muzicologice cu totul excepțională. Academicianul Octavian Lazăr Cosma și-a dedicat întreaga activitate cercetării și punerii în lumină a creației și vieții muzicale românești, după cum rezultă din vasta sa operă. Aceasta include, printre altele, Hronicul muzicii românești, Oedip de George Enescu, monografiile dedicate Universității Naționale de Muzică din București, Operei Române, Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România și cartea amplă despre simfonicele Orchestrei Radio, aportul său la istoriografia națională fiind de neegalat.

Volumele lansate la Ateneu constituie o nouă realizare titanică: autorul reconstituie fresca detaliată a tuturor concertelor susținute de Filarmonica bucureșteană începând cu anul 1886, prin intermediul cronicilor apărute în presa vremii (adunate - unele extrem de greu accesate, cercetate, ordonate și prezentate astfel încât lectura să fie cursivă și captivantă). Rezultatul este excepțional, ilustrând, pe de-o parte, evoluția instituției muzicale, iar pe de alta - a culturii românești. Totodată, cele peste 2000 de pagini ale “epopeei” redau farmecul cronicilor de demult și dezvăluie diverse subiecte. Cititorul poate urmări, de exemplu, rolul jucat de toți directorii instituției de-a lungul vremii, triplul debut al lui George Enescu din 1898 și evoluția sa ulterioară în calitate de dirijor, compozitor, violonist – și adesea, pianist – dar și situația artistului român și a creației muzicale românești de-a lungul timpului – probleme, opinii, programele Filarmonicii, soliștii concertelor sale, șamd.

La masa vorbitorilor s-au reunit personalități marcante, relevând aspecte interesante: Marin Cazacu, violoncelist și Managerul Filarmonicii "George Enescu", a subliniat importanța instituțională a lucrării; pianistul Viniciu Moroianu, interpret de referință al muzicii românești, a evocat și latura pasionantă a lecturii acestor cărți. Muzicologul prof. dr. Mihai Cosma a dezvăluit atât detalii despre eforturile vizând accesarea materialelor documentare de către autor (periodicele vremii, multe distruse de oficialități, imposibil de regăsit în arhive naționale ori biblioteci), cât și contribuția personală adusă formei finale a volumelor: numeroase note de subsol explicative precum și indexul de nume – o sarcină extrem de migăloasă, dar deosebit de utilă având în vedere cantitatea uriașă a numelor evocate, cunoscute, ori azi – aproape uitate. A luat cuvântul și chitaristul Mihai Cojocaru, consultant artistic la Filarmonică, subliniind unicitatea volumelor văzute drept încununare a unor ani de studiu îndelungat și sisifică. Am putut urmări, în final, un mesaj filmat al muzicologului acad. Octavian Lazăr Cosma, emoționant, direct, prin care a transmis câteva gânduri, firești - la finalului unui asemenea proiect gigantic, lansându-ne totodată provocarea de a citi fabuloasa istorie inclusă în cele 4 volume și a ne da cu părerea asupra lor. Grea sarcină! Valoarea documentară a lucrării este covârșitoare, de maximă importanță pentru muzicologia românească. Selectarea articolelor de presă despre Filarmonică dintr-un ansamblu de - probabil - zeci, sute de mii de pagini de presă echivalează cu o muncă pe care noi, azi, ne putem imagina că doar computerul ar putea-o face. Un monolit care simplifică enorm viața muzicologilor români! Iar cei ce și-au petrecut măcar o zi căutând într-o bibliotecă un articol dintr-un ziar, oarecare, vor înțelege foarte bine la ce mă refer. Mai mult decât atât, faptul că paginile sale pot fi accesate nu doar specialiști, ci și de către orice meloman, pasionat de istoria instituției, istoria muzicii, critici muzicali, literari sau simpli cititori de presă - constituie un atribut extraordinar.

În concluzie, evenimentul a fost unul de înaltă ținută și ar merita să fie considerat drept unul din cele mai importante repere publicistice ale anului 2025. Volumele – apărute la Editura Muzicală – au beneficiat de sprijinul Centrului de Excelență pentru Cercetare Științifică și Proiecte Artistice al Universității Naționale de Muzică din București și au fost distribuite publicului în mod gratuit, mulțumită sponsorizării oferite de Fundația “Prietenii muzicii - Serafim Antropov”.

Nu pot să închei fără a menționa recitalul violonistului Valeriy Sokolov și al pianistei Maria-Diana Petrache, la care am asistat după lansarea de carte. Exemplu de colaborare autentică între doi artiști pătrunși de semnificațiile muzicii redate, ei au impresionat prin noblețe, sinceritate, avânt și substanță. Nimic ostentativ, nimic exagerat, totul - "așa cum trebuie". Întregul repertoriu propus (Ravel, Brahms, Enescu) a fost interpretat la superlativ, atribut ce descrie perfect ambele evenimente desfășurate sub cupola Ateneului Român. Felicitări, tuturor!  

Cercet. dr. Irina Nițu