Pământul și religia au fost cele două divinități ale copilăriei mele.
Le-am rămas credincios tot restul vieții
(George Enescu)
În fiecare an, ultima duminică din septembrie ne adună în jurul unei sărbători de suflet, Ziua Satului Românesc. Instituită prin Legea nr. 44/2019, această zi marchează, simbolic, momentul în care câmpurile și grădinile își dau roadele, dar și momentul în care privim spre sat ca spre un izvor nesecat de identitate, tradiție și continuitate.
Satul românesc nu este doar o amintire a trecutului, ci o realitate vie, în care valorile se transmit din generație în generație. Este locul unde obiceiurile, credințele și simplitatea vieții dau sens existenței, unde memoria se împletește cu forța prezentului. Satul se definește astfel ca un patrimoniu viu, unde tradițiile, obiceiurile și valorile continuă să fie transmise mai departe, consolidând sentimentul de apartenență la comunitate, locul unde timpul curge mai încet, iar oamenii își duc rostul cu demnitate și suflet curat.
„Satul românesc este cheia înţelegerii noastre ca români în marele cor al naţiunilor europene. (...) este locul în care trecutul se întâlneşte cu prezentul pentru a pregăti viitorul. Satul (...) vorbeşte ... prin viaţa de zi cu zi a locuitorului, condiţionat încă de fertilitatea pământului, de ploi şi soare, de recoltele culese la finele anotimpurilor, care se scurg cu ritmicitate după ceasul cosmic al universului, nu după cel grăbit al omului modern.!” ( conf. univ. dr. Paula Popoiu, manager al Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”)
Și pentru George Enescu, satul și pământul natal au rămas legături de nezdruncinat: ”De Moldova mă simt legat prin toate fibrele mele. Legătura mea cu pământul, cu cerul și apele Moldovei nimic nu o poate deznoda. In molcomul peisaj moldovean, printre oamenii cuviincioși, de discretă nobleță sufletească, ai acestei blagoslovite provincii, mă simt ca în cel mai prielnic mediu. Mă simt înfrățit cu tot ce este moldovean.”
De Ziua Satului românesc, alături de partenerii noștri de la Muzee de la sat – cărora le mulțumim, încă o dată – vă invităm la secția Muzeului nostru de la Tescani, un spațiu încărcat de amintiri enesciene pe care îl puteți explora prin turul virtual aici sau aici.
Apoi, dacă n-ați obosit, vă așteptăm într-un alt loc de poveste. Nu departe de Sinaia, de Casa memorială George Enescu, la Breaza, puteți descoperi Odăile ținutului de sub munte, într-un un film documentar care ne poartă spre rădăcinile vieții tradiționale.
Mulțumim unui drag și statornic partener, Liceul Teoretic ”Aurel Vlaicu” din Breaza, realizatorul filmului, pentru că, într-o societate care uită repede, a ales să ne arate cât de vie se păstrează o lume veche, dar plină de suflet, unde obiceiurile încă trăiesc, iar oamenii își duc rostul cu demnitate.
Vizionați aici Odăile Ținutului de Sub Munte
Și, dacă mai vreți să zăboviți un pic în lumea poveștilor de la sat, puteți afla legenda de suflet a locului într-un film de Armand Soriceanu, aici
Vară Tradițională la Breaza
Mulțumim tuturor celor care, prin muncă, pasiune și dragoste pentru tradiții, țin vie memoria satului.
Să urăm mulți ani Satului Românesc, izvor de viață, simplitate și frumusețe și să-i dorim să rămână mereu tăcerea dintre clopotele de duminică, mirosul de pâine coaptă și șoapta pământului roditor!