Gheorghe Dima - 100 de ani de la trecerea în eternitate

Gheorghe Dima (botezat George Dima, n. 10 octombrie 1847, Brașov, Imperiul Austriac – d. 4 iunie 1925, Cluj, România) a fost un compozitor, dirijor și pedagog român, membru de onoare (din 1919) al Academiei Române.

Gheorghe Dima a fost unul dintre cei mai importanți creatori ai Școlii muzicale românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea, un important mentor pentru câteva generații de muzicieni educați în spațiul românesc sau internațional care au avut un aport deosebit la evoluția gândului muzical și a gândului despre muzică (compoziție și muzicologie ).

Gheorghe Dima s-a născut ultimul dintre cei patru copii ai lui Nicolae şi al Zoei Dima. Va rămâne în scurt timp orfan de tată. Cu ajutorul fratelui său mai mare, Pandeli, tânărul Gheorghe urmează şcoala de profil tehnic, mai întâi în Liceul real din Viena şi apoi la Politehnica din Karlsruhe (Germania).

În această perioadă se arată pentru prima oară interesat de muzică. Va lua mai întâi lecţii de canto cu profesorul Heinrich Giehna, iar apoi la Viena, cu Otto Uffmann. Hotărât să se dedice muzicii, Dima va trece la Graz, sub îndrumarea lui Ferdinand Thieriot.

În tinereţe a cântat la operele din Klagenfurt şi Zürich. În toamna anului 1874, muzicianul revine la Braşov. Debutează în cariera didactică ocupând postul de profesor de muzică la Gimnaziul, Școala reală și comercială din Brașov (1874-1878). Se afirmă de asemenea și ca dirijor, conducând corul Reuniunii Române de Gimnastică şi Cântări și corul bisericii "Sf. Nicolae". În anul 1881, Gheorghe Dima se stabileşte la Sibiu unde prin munca sa își aduce aportul, timp de aproape două decenii, asupra vieţii artistice, culturale și sociale a acestui important centru românesc. Ca pedagog, preia catedrele de muzică vocală şi instrumentală de la Seminarul Teologic, Școala Normală, precum şi de la Şcoala Civilă de fete "Astra" din Sibiu. Excelând și în cariera de dirijor, Dima conduce la Sibiu corul catedralei ortodoxe dar și corului Societății "Hermannstädter Mannergesang Verein" (1885-1888). Dintre compozițiile din acea perioadă amintim: Balada pentru solişti, cor mixt şi orchestră "Mama lui Ştefan cel Mare" (1884), pe versuri de D. Bolintineanu, "Hora" pentru cor mixt şi orchestră (1883) pe versuri de V. Alecsandri, ciclul de lieduri pe versuri de M. Eminescu (1896) traduse în limba germană de către Maria Bologa-Dima etc.

Gheorghe Dima revine în 1899 în Brașov, orașul său natal, preluând din nou conducerea corului Reuniunii Române de Gimnastică și Cântare (1899-1914). Se va refugia din Brașov în timpul primului război mondial.

Ultimii șapte ani din viața compozitorului sunt petrecuți la Cluj unde, cu sprijinul lui Tiberiu Brediceanu, lui Gheorghe Dima i se încredinţează nobila misiune de înfiinţare a Conservatorului de Muzică şi Artă Dramatică. Aici a activat ca profesor de ansamblu coral și director în perioada 1919-1925. Gheorghe Dima s-a stins din viaţă în ziua de 4 iunie 1925 în locuinţa sa de la conservatorul clujean, instituţie care îi poartă numele.

Cu o personalitate artistică plurivalentă - compozitor, cântăreț de lied și operă, dirijor de cor și orchestră, pianist, folclorist, profesor, poet și traducător de versuri și librete - Gheorghe Dima a orientat și a influențat viața muzicală transilvăneană din pragul secolului XX. A lăsat moștenire muzicii româneşti o creaţie originală, unitară şi reprezentativă, numărând peste 225 de titluri, limitată în zona genurilor cameral-vocale. Aplicând principiile și tehnica armonico-polifonică universală la melosul popular românesc, Gheorghe Dima a reușit să aducă în lucrările sale vocale măiestria modelului european. Muzicianul poate fi socotit drept unul dintre ctitorii școlii muzicale românești de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX.

În semn de preţuire, mai multe edificii din România poartă numele compozitorului. Este cazul Conservatorului din Cluj, unde Gheorghe Dima a fost primul în funcţia de director. De asemenea, Filarmonica din Braşov îi poartă numele, începând din 1946.

Muzicolog dr. Irina Hasnaș