În fiecare an, la 20 martie, se marchează Ziua internațională a francofoniei, sub tutela Organizației Internaționale a Francofoniei, precum și Ziua limbii franceze, în organizarea ONU. Ambele zile sunt dedicate milioanelor de oameni din țările francofone, dar și din acele țări unde limba franceză este mai puțin răspândită.
Tema din 2025 a Zilei Internaționale a Francofoniei , ”Mă educ, deci acționez” (”Je m'éduque, donc j'agis”), face referire la educație în general și susține ideea de acces la educație de calitate pentru toți, mai ales într-o lume în care avansul tehnologic redefinește reperele, contribuie la dezvoltarea durabilă și la pace, formând totodată generații angajate și responsabile, informează site-ul www.francophonie.org.
În această zi aniversară, vă invităm să-l (re)descoperiți pe George Enescu, despre care muzicologul Bernard Gavoty spunea „Iubește Franța și Franța îl iubește. Parisul l-a primit când împlinea treisprezece ani. Venea de la Viena și, la Viena, din țara în care s-a născut, România.” (Amintirile lui George Enescu, )/„Il aime la France et la France l'aime. Paris l'a accueilli au seuil de sa treizième année. Il nous arrivait de Vienne et, auparavant, de sa Roumanie natale.” (Les Souvenirs de Georges Enesco)
Activitatea muzicală a lui George Enescu în calitate de violonist, compozitor, dirijor, pianist și profesor s-a derulat cu intensitate pe parcursul întragii sale vieți în țara sa natală, România, precum și în cea adoptivă, Franța.
Franța l-a primit cu multă căldură și l-a admirat ca artist, deschizându-i orizonturi și oferindu-i oportunități, fără de care, cu siguranță, muzicianul nu ar fi fost considerat o personalitate marcantă a secolului XX. Compozitorul român s-a integrat în mediul muzical francez, reușind să realizeze o originală sinteză între muzica vest-europeană și cea tradițională românească.
Expoziția fotodocumentară George Enescu în Franța - realizată de muzeograf dr. Adina Sibianu și grafician Oana Carianopol - surprinde câteva dintre cele mai semnificative momente petrecute de muzician în Franța, momente care i-au marcat destinul. Panourile expoziției, realizate în maniera colajului, conțin documente din arhiva muzeului: fotografii, scrisori, manuscrise, coperți de partituri tipărite în Franța, cronici, eseuri, articole și recenzii din presa franceză, programe de concert din capitala franceză, unde s-au auzit în primă audiție absolută 18 din cele 33 de opus-uri enesciene și alte câteva lucrări inedite fără număr de opus etc.
George Enescu spunea ”La mine n-au existat niciodată granițe între viață și muzică. A trăi, a gândi, a respira, totul am exprimat întotdeauna în muzică./ Il n'y a jamais eu chez moi de frontières entre ma vie et la musique. Vivre, penser, respirer, tout cela je l'ai fait toujours en musique”