”De câțiva ani văd, în preajma Tescanilor, pictori lucrând în peisaj, sur le vif. (…) Miraculoși în nevoia lor de a capta aerul unui loc. Aerul. O achiziție fără corp, un abur, în care să se simtă mirosul lui Dumnezeu”, notează Andrei Pleșu, în ”Jurnalul de la Tescani”, apărut în 2003, la Editura Humanitas.
Dacă există un ”Albastru de Voroneț”, putem vorbi, cu certitudine, de un ”Verde de Tescani”, de vreme ce, de 48 de ani, peisajul Tescanilor, din vecinătatea centrului de cultură devenit, din 2007, Secția ”Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” a Muzeului Național ”George Enescu”, a intrat în istoria artei, datorită taberei de pictură, inițiată, în 1976, de maestrul Ilie Boca. Alături de muzicieni, scriitori și coregrafi, artiștii plastici români și străini și-au găsit la Tescani, cu tihna și vibrația lui spirituală, în rezidențe artistice anuale, spațiul propice pentru creație.
Joi, 6 februarie, a fost deschisă, în Muzeul de Artă contemporană al Centrului de Cultură ”George Apostu” din Bacău, o expoziție retrospectivă, care aduce în atenția publicului o selecție de 80 de lucrări, din cele 500 colecționate în patrimoniul de la Tescani, în urma taberelor de pictură desfășurate aici. Expoziția, un eveniment cu valoare istorică, documentară, organizată, în parteneriat, de Muzeul Național ”George Enescu” și Centrul de Cultură ”George Apostu”, include lucrări semnate de 44 dintre artiștii care au creat în cei 48 de ani de artă plastică la Tescani.
Vernisajul însuși a avut o energie specială, dialogul artistic de pe simeze, între diferitele stiluri și generații, fiind continuat de dialogul dintre participanții la evenimentul expozițional, din public făcând parte atât artiști consacrați, precum Mihai Chiuaru, Ioan Burlacu, Tudor Haschke Marinescu, Dumitru Macovei, Carmen Poenaru, Luminița Radu sau Ovidiu Ungureanu ș.a.m.d., cât și tineri sau viitori artiști, elevi la Colegiul Național de Artă ”George Apostu”, din Bacău. Un dialog viu, aflat sub semnul trecerii și al transformării, pentru că, într-o jumătate de secol de tabără, aproape nimic nu a rămas la fel (inclusiv formatul, amploarea, adresabilitatea taberei sau echipa coordonatoare trecând, în timp, prin diferite transformări), decât doar însemnătatea culturală a acestui loc, care ar trebui înțeleasă de orice iubitor de artă, mai ales dacă e locuitor al Bacăului, indiferent de generația din care face parte.
”Este un eveniment special, cu o conotație, să spunem, chiar istorică, în materie de cultură. Mulțumim echipelor celor două instituții, care au făcut posibilă această expoziție și mulțumim și profesorilor și elevilor care participă astăzi la eveniment! Copiii sunt ”arma noastră secretă”, a Centrului de Cultură ”George Apostu”, și ne pregătim pentru viitor”, a declarat în deschidere artistul vizual Ovidiu Ungureanu, manager interimar al Centrului de Cultură ”George Apostu”.
”Este o bucurie foarte mare pentru mine și o onoare, în același timp, să mă aflu într-un spațiu minunat, înconjurată de atâtea lucrări extraordinare, inspirate de un peisaj cu totul special care se găsește numai la Tescani. Este un loc binecuvântat, unde vin cei mai mari artiști români ai momentului, care, cu mare bucurie, stau zile întregi și pictează și se lasă inspirați de lumina locului, de culoarea locului, de aleea de plopi, de capelă, de tot ceea ce îi înconjoară și mai ales de o vibrație specială. Este un loc hăruit, pe care cei care se apropie îl simt cu prisosință.
Sigur că trebuie să-i mulțumesc colegului meu Ovidiu Ungureanu, noul manager al Centrului de Cultură ”George Apostu”, că a dorit să ne găzduiască, într-un parteneriat extrem de interesant. Este primul eveniment de asemenea anvergură între cele două instituții, Muzeul Național ”George Enescu” și Centrul de Cultură ”George Apostu”, două instituții în subordinea Ministerului Culturii, care au până la urmă aceeași misiune, aceleași obiective și, în afară de acest lucru, suntem foarte buni prieteni. Este un prieten al Tescanilor, trebuie s-o spunem, nu este un secret, este un colaborator al nostru de nouă ani, vine la Tescani cu artiștii, îi aduce, îi păstorește. El însuși este un artist cu talent, care se exprimă prin fotografie, a fost alături de noi, de muzeu, și de evenimentele de la Tescani în acești ani în permanență”, a declarat, la vernisaj, Cristina Andrei, managerul Muzeului Național ”George Enescu”.
”Inima și creierul” acestui eveniment expozițional, Gabriela Ilaș, manager de proiecte al centrului cultural de la Tescani, de peste 30 de ani, a vorbit despre ideea de ”iubire”, firul roșu, în opinia sa, pentru toate proiectele culturale generate cu și pentru artiștii care au ajuns să creeze în spațiul deja legendar al Tescanilor.
”În zilele acestea, să organizezi o expoziție între două instituții e un act de curaj. Alegerea numelui expoziției a venit de la faptul că Tescaniul chiar este un loc binecuvântat, începând cu familia Rosetti, și continuând cu noi, toți, cei de aici. Binecuvântat prin istorie, cultură, peisaj, energie, dar mai ales prin iubire. Ca și fapta de astăzi. Noi toți, echipa de la Tescani, echipa de aici, am pus multă iubire, ca dumneavoastră să vă bucurați astăzi de această expoziție, de 48 de ani de pictură la Tescani. Dacă nu pui iubire în ceea ce faci, degeaba faci. Ovidiu Ungureanu este de nouă ani colaboratorul cel mai asiduu și mai serios al Tescanilor, din primul an în care l-am cunoscut.
Întotdeauna, la orice eveniment, voi aduce aminte că datorăm această tabără de pictură iubirii, maestrului Ilie Boca și primului director al Muzeului ”Enescu”, de la Tescani, domnul Alexandru Popovici. Pentru că au iubit Tescanii, așa cum îl iubim și noi acum. Tuturor artiștilor care sunt aici, vă mulțumesc din suflet c-ați venit și să mai facem împreună acte de iubire, ca acesta din seara asta”, a declarat Gabriela Ilaș, la vernisaj.
Evenimentul de deschidere a expoziției a avut și un scurt moment de ”jurnal de Tescani”, oferit, la invitația Gabrielei Ilaș, de artistul Mihai Chiuaru, unul dintre ”seniorii Tescanilor”, care a relatat un moment de istorie a artei, la Tescani, cu Horia Bernea, Paul Gherasim și el însuși, istoria lucrării ”Prapor”, de Horia Bernea, în jurul căreia a construit expoziția, în calitatea sa de curator, alături de Gabriela Ilaș. Povestea, care a relatat recrearea unei lucrări, poate fi simbolică pentru renașterea continuă a unu eveniment, precum tabăra de pictură de la Tescani, care, în fiecare an, se recrează, cu noi nume de artiști, noi energii și noi dialoguri interculturale, naționale și internaționale.
O foarte bună și folositoare punere în context, mai ales pentru publicul tânăr al vernisajului, a realizat criticul de artă Maria Bilașevski.
”Când vorbim despre Tescani, la ce ne gândim? Ne gândim, pe de o parte, la artiștii mari, cei care au format o gândire de pictură, de trăire, de disciplină a artei vizuale, pentru că nimic din ceea ce vedem pe simeze și nimic din ceea ce există-n patrimoniu nu este o întâmplare sau un exercițiu fericit, este o decantare și o sintetizare care se-ntâmplă în perioada scurtă a taberei. Tradiția școlii de pictură actuală pornește și are locul și în jurul Tescaniului. Ce se formează sau ceea ce se decantează la Tescani reverberează ulterior pe simeze. Cred că această expoziție va stârni, măcar unora dintre voi, cei tineri, curiozitatea, să vadă cine a fost Horia Bernea, cine este Ilie Boca, cine este Dan Hatmanu, cine e Mihai Chiuaru. Vă invit să vă uitați și la parcursul lor artistic și la ceea ce înseamnă această amprentă, această expoziție, și în timpurile noastre, în 2025, și ce înseamnă pentru istoria noastră. Fiindcă patrimoniul unui muzeu nu-i făcut să rămânâ undeva, prăfuit, și ocazional să se mai uite cineva, e făcut să fie într-un dialog continuu cu noi, să ne vorbească despre noi și să ne arate direcția spre viitor. Eu cred că Muzeul Național ”George Enescu” ne arată unde sau cum se face arta vizuală, începând din 76, până în 2025. Prin fiecare eveniment și prin fiecare lucrare, realizată în cadrul taberei și adusă astăzi către noi, s-o vedem, ne invită să ne bucurăm și, cumva, să ne schimbăm perspectiva asupra griului de-afară, timpurilor, să ne schimbăm perspectiva și să plecăm cu armonie și cu iubire”, a declarat criticul de artă Maria Bilașevski, în discursul său de mai bine de șapte minute, încheiat cu recomandarea ca expoziția retrospectivă să fie itinerată.
Expoziția ”Tescani, tărâm binecuvântat” este, pentru toți cei care înțeleg însemnătatea Tescanilor pentru arta contemporană românească, un ”must see”, e de văzut și de revăzut, pe durata lunii februarie, cât va rămâne deschisă publicului. Poate fi o experiență educativă colectivă, pentru clase de elevi, sau o experiență individuală, pornită, poate, de la lectura ”Jurnalului…” și încheiată cu relația ta specială cu un tablou care te-a impresionat și care devine, privindu-l, poarta ta de intrare în istoria și magia spațiului de creație și reverie de la Tescani.
Laura Huiban
Foto credits: Vladimir – Alexandru Moțoc, elev la Cercul de jurnalism al Palatului Copiilor Bacău
Sursa: www.desteptarea.ro