Tema picturii: „Peisaj de iarnă”
Cu o perspectivă din colțul drept se privește liziera unei păduri pe un terasament înalt; la poalele pădurii este o cabană; în partea laterală stânga sunt doi copaci, iar planul doi se închide cu un lanț de munți.
Cromatica: brunuri, siena arsă, ocru, albastru pentru zăpadă; înviorează imaginea, roșu vermillon de la pereții cabanei; cerul este plumburiu.
Lucrarea este semnată și datată indescifrabil, în colțul stâng, jos semnat (indescifrabil), și datat: ”J ta Gh 1942”
Se află în expoziția permanentă de la parterul casei, în Salonul roșu de oaspeți, care găzduiește și alte tablouri, câteva piese de mobilier deosebite; un Bahut, un secretaire gen ”Empire”, un dulap din lemn de mahon cu oglindă din cristal...
Era, de fapt, salonul pentru oaspeții săi de onoare: protipendada acelor vremuri, familia regală dar și prieteni de suflet ai maestrului, invitați frecvent cu anumite ocazii speciale sau doar pentru un recital sau o serată muzicală, însă și cu posibilitatea de a fi găzduiți peste noapte, Enescu o persoana deosebit de ospitalieră.
Și, tot aici se păstrează Pianina originală marca ”Bechstein” ce datează din secolul al XIX - lea și pe care stă scris cu litere aurii „C.BECHSTEIN”.
Cu ajutorul acestui instrument Enescu evada în lumea miraculoasă a sunetelor, a minunatelor sale recitaluri și a seratelor muzicale oferite apropiaților familiei.
Cânta aici, împreună cu Regina Maria, lieduri: ”Le baiser du papillon”; L’angelus”...etc..compuse de Enescu pe versurile reginei Elisabeta care a scris sub pseudonim, era poeta Carmen Sylva, versuri care prin muzica lui Enescu au rămas nemuritoare.
….Printr-un mic foișor care oferea o priveliște minunată către munții Bucegi și cu o intrare specială din curtea casei, se putea pătrunde aici, în salonul roșu, unde...de la roșul draperiilor, a fotoliilor, canapelelor și a covorului...culoarea roșie era predominantă... toate acestea amintind de frumoasa perioadă petrecută în vila Luminiș de la Sinaia, locul atât de iubit de maestrul Enescu.
Doina - Mihaela Purcaru, muzeograf