La doi ani de la încheierea primului război mondial, la 4 iunie 1920, avea să fie semnat Tratatul de Pace de la Trianon.
100 de ani mai târziu, prin Legea nr. 256 / 2020 se reglementează o serie de măsuri pentru marcarea oficială a zilei de 4 iunie drept Ziua Tratatului de la Trianon în România
Astăzi, 4 iunie 2023, aducem în atenția prietenilor noștri proiectul complex realizat acum 3 ani de Muzeul Național de Istorie a României (MNIR), în parteneriat cu Arhivele Naționale ale României și Institutul Cultural Român, , Trianon 100. România la Conferința de Pace de la Paris.(proiect online), disponibil pe www.mnir.ro și pe pagina www.mvu.ro, în cadrul secțiunii Trianon 100.
Expoziția Trianon 100. România la Conferința de Pace de la Paris cuprinde sute de documente și fotografii de epocă, rod al cercetării în cadrul Arhivelor Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe și al unui parteneriat cu Arhivele Naționale ale României. Fotografii ale personalităților ce au făcut parte din spectacolul diplomației mondiale din anii 1919 și 1920, acte oficiale, corespondență inedită, memorii depuse de către liderii români la Paris, hărți etnografice ale României de la începutul secolului al XX-lea, dar și cele realizate pentru Conferința de Pace de la Paris, documente importante ale istoriei României sunt disponibile online.
Nu putem , însă, vorbi despre 1920 fără a rememora cumplita conflagrație ce a secătuit România și omenirea de puteri, Primul Război Mondial.
”În vremurile tragice ale războiului, Maria, ”Regina soldat” l-a avut aproape pe Maestrul Enescu, omul și artistul care a contribuit enorm la ridicarea moralului românilor și le-a mângâiat sufletele cu muzica sa – două mari personalități, a căror dragoste nemărginită pentru țară i-a determinat să se pună în slujba oamenilor, dăruindu-le tot ce aveau mai de preț. (…) Maria, Regina României și George Enescu – două personalități marcante, două caractere autentice, două inimi care au vibrat la unison, în iubire și dăruire totală pentru țara lor. (…)
Maestrul Enescu a rămas neabătut pe front și nu a dorit să plece nici măcar atunci când lucrurile începuseră să se precipite, considerând că trebuie să fie lângă cei aflați în suferință pentru a le dărui tot ce avea mai bun. Până în 11 noiembrie 1918, când s-a încheiat armistițiul, Enescu a încercat să aducă celor de pe front speranță prin muzica sa. Chiar în ziua în care au fost anunțați că s-a încheiat armistițiul, Maestrul repeta cu orchestra. La auzul veștii, și-a rugat colegii să cânte Marseilleza. (….)
În timpul Primului Război Mondial (…) muzica lui Enescu vindeca, însuflețea, trezea speranța. Oriunde era nevoie de o încurajare, Maestrul se prezenta firesc, înțelegând cel dintâi puterea artei sale de a oferi sprijin moral celor care își pierduseră încrederea. Enescu a alcătuit o orchestră de șaizeci de muzicieni cu care a realizat numeroase turnee. În vremuri atât de grele, când era imposibil să ajungi dintr-un loc în altul din cauza foametei și a frigului, Enescu nu a renunțat nicio clipă la visul de a duce muzica acolo unde era cel mai mult nevoie de ea.
O parte dintre concertele susținute de Enescu s-au aflat sub patronajul Majestății Sale Regina Maria.” (DE LA INIMĂ LA INIMĂ – REGINA MARIA ȘI GEORGE ENESCU, 02/12/2020 Text de Mădălina Mărgăritescu 5 octombrie 2011, Expoziția Enescu în timpul Primului Război Mondial)
Armele sale, „pana, vioara și bagheta” l-au slujit pe George Enescu pe întreg parcursul Primului Război Mondial…. Neobosit, avea să spună : „din 1918 scot din nou din cutie vioara, și cum se termină războiul, o iau din nou la drum”...
George Enescu - Cvartetul nr. 1 în re major, pentru pian, vioarǎ, violǎ și violoncel op. 16 (1909) - partea I. (Allegro Moderato).
Interpretează: Eliza Puchianu - pian, Aron Cavassi - vioară, Mihai Todoran - violă, Constantin Borodin - violoncel.
Înregistrare din concertul susținut în seria Muzeul în timpul Concursului Internațional de interpretare "George Enescu", în data de 16 septembrie 2022, în sala de concerte "George Enescu" a Universității Naționale de Muzică București.