Staţiunea Sinaia, aşezată pe Valea superioară a râului Prahova, în plină zonă carpatică, cu cele două masive muntoase, Bucegi şi Gârbova, "ocrotesc” localitatea de-o parte şi de alta.
Frumuseţea Sinaiei a fost remarcată, cu mult timp în urmă, de personalitățile care au vizitat-o.
În cronica Sinaiei, un loc deosebit îl ocupă cetăţenii săi, care şi-au făcut datoria, de-a lungul timpului faţă de urbe şi de vizitatorii acestuia. Unul dintre ei a fost, la începutul secolului, Iosif Ungarth, antreprenor, proprietarul vilei Carola, unde, în 1927, a fost găzduit celebrul violonist Yehudi Menuhin, elev al lui George Enescu.
George Enescu (1881-1955), marele compozitor român a vizitat Sinaia în repetate rânduri.
Deși s-a născut într-un mic sat din Moldova, Liveni - Botoșani, Enescu a fost puternic atras de pitorescul munților Bucegi și de liniștea bogatelor păduri ale văii Prahovei.
S-a simțit în permanență, legat sentimental și profesional de acest oraș, dacă este să ne gândim numai la sprijinul pe care i l-a acordat regina Elisabeta, mai ales în debutul său spre marile performanțe componistice și concertistice, Castelul Peleș, reprezentând pentru viitorul muzician, o poartă a afirmării în lumea culturală românească a momentului.
Și, tot la Sinaia...undeva...prin parcul de la Castelul Peleș...o va întâlni pe cea care îi va deveni soție, pe Maria Cantacuzino, născută Rosetti și fostă soție a lui Mihail Cantacuzino, fiul nababului.
Au urmat lungi turnee peste hotare, dar, dragostea pentru peisajul din Sinaia, precum și legătura cu familia regală, despre care am mai amintit mai sus, l-a determinat pe George Enescu să-și construiască aici, între anii 1923-1926 o vilă, care va purta numele de "Luminiș" (așa cum a numit-o stăpânul ei), clădită din ceea ce i-a adus activitatea concertistică și tantiemele lucrărilor sale, cu sprijinul arhitectului Radu Dudescu, însă, după propriile proiecte.
Se prezintă ca o casă construită într-un stil autentic românesc, specifică zonelor de munte, integrată armonios în ambianța ispititoare a Bucegilor.
În următorii 20 de ani, în perioadele dintre turneele sale, Enescu a venit la Sinaia pentru a găsi liniștea propice creației sale.
În 1946, după părăsirea definitivă a patriei, stabilindu-se la Paris, prin actul de donație trimis statului român, un an mai târziu, George Enescu consimte ca vila "Luminiș” să servească drept casă de odihnă, reculegere și creație pentru artiști români sau străini.
Acest așezământ cultural avea menirea să adăpostească temporar sau periodic, artiștii, selecționați de un Comitet consultativ, compus din mai mulți membrii, stabilit de George Enescu.
1946-1989 - casa a funcționat ca și casă de odihnă, întocmai dorinței maestrului Enescu.
După perioada de restaurare 1990-1995, și în urma unor demersuri susținute de marele maestru al viorii, Yehudi Menuhin, strălucit elev al lui Enescu, vila "Luminiș" va deveni Casă memorială "George Enescu", la 5 septembrie 1995, în timpul desfășurării Festivalului Internațional "George Enescu", secție a Muzeului Național "George Enescu".
La Sinaia, marele compozitor a aşternut pe portative unele din lucrările sale: "Rapsodiile române”, "Cvartetul pentru pian, vioară, violă și violoncel nr.1", op 16, "Sonata pentru pian în fa diez minor, opus 24, nr.1" și nu în ultimul rând o parte din capodopera Enesciană, opera Oedip, cea care-l va consacra pe genialul muzician.
Primele concerte susţinute de George Enescu în Sinaia au fost în zilele de 7 şi 12 august 1904, în sala Riegler.
Tot în Sinaia, acompaniat de Orchestra Ministerului Instrucţiunii Publice, dirijată de renumitul violoncelist Dimitrie Dinicu, a mai concertat în anii următori : 1906, 1907, 1908, 1909, 1913, în sălile Capşa şi Cazino.
În anul 1944, George Enescu a susţinut, în sala Cazinoului, o serie de concerte pentru ostaşii români, răniţi pe front.
În ceea ce privește Casa memorială "George Enescu", prin multiplele activități culturale, educative, a stat întotdeauna aproape de centrul publicului, a comunității tinerei generații; este deținătorul unui segment important din patrimoniul cultural enescian, devenind unul dintre obiectivele importante în ceea ce privește menținerea vieții culturale pe Valea Prahovei.
Ca un fierbinte omagiu adus personalităţii marelui artist, autorităţile locale au dat numele marelui nostru muzician, Şcolii de Cultură Generală (pe atunci, Liceul de Cultură Generală), actualmente Liceul "George Enescu".
Despre Sinaia s-au scris şi se vor mai scrie, poate pagini întregi, localităţii fiindu-i consacrate gânduri şi imagini de o reală frumuseţe, care nu fac altceva decât să releve un adevăr incontestabil, şi anume că staţiunea montană din Carpaţi îşi poate revendica, pe bună dreptate, denumirea de "Perla Carpaților”.
Alexandru Vlahuţă, poet şi prozator, neîntrecut călător pe meleagurile ţării, scria în ,,România Pitorească”(1901): ,,...Bucegii se-nalţă şi o privesc înmărmuriţi – un mândru colţ de rai aninat de poalele lor”.