Expoziția "Muzicieni români în arhiva fostei Securități păstrată de C.N.S.A.S" la IAȘI

Muzeul Național ”George Enescu” și Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași - Muzeul memorial „Mihail Kogălniceanu”- cu sprijinul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității prezintă publicului ieșean expoziția foto-documentară Muzicieni români în arhivele fostei Securități păstrată de C.N.S.A.S, realizată de dr. Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu.

Vernisajul expoziției va avea loc la sediul Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu”, marți, 9 septembrie, ora 14,00, în prezența doamnei dr. Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, compozitor, cercetător științific, realizatorul expoziției, a doamnei dr. Laura Cornea, membră în Colegiul CNSAS. și a unor personalități din lumea culturală a orașului.

---

Gulagul românesc a însemnat distrugerea clasei politice interbelice, epurarea intelectualităţii anti-regim, încarcerarea a numeroase persoane din toate categoriile sociale, o grea lovitură dată societății românești, cu efecte profunde, care se resimt din plin și astăzi.

Evenimentul de la Iași își propune să readucă în atenția publicului, în special elevi și studenți, repere semnificative din cultura noastră națională și să onoreze amintirea celor care au suferit în timpul regimului comunist.

Deși s-au publicat numeroase cărți și studii biografice despre marile nume ale muzicii românești, o serie de evenimente din viața lor, care le-au marcat existența și fără îndoială creația, au rămas necunoscute, fiind timp de decenii ascunse în dosarele fostei Securități.

Și aceasta pentru că, în perioada de instaurare și consolidare a regimului comunist (1945-1965), muzicienii au devenit cazuri atent urmărite de autorități. Metodele folosite de Securitate nu au avut neapărat legătură cu opoziția pe care aceștia au manifestat-o față de regim. Ele se înscriau în politica partidului comunist ajuns la putere de a reprima orice manifestare de rezistență la schimbările produse în viața socială, politică și culturală a României, la limitarea drastică a libertăților de orice fel, la transformarea artei într-o unealtă a propagandei.

Expozițiile Muzeului Național ”George Enescu” din seria Muzicieni în Arhiva CNSAS, realizate de Ioana Raluca Voicu – Arnăuțoiu, se înscriu în demersul constant al autoarei de a face publice date și evenimente din biografiile unor muzicieni români, necunoscute publicului larg timp de decenii, și descoperite în dosarele fostei Securități. Contribuția Muzeului la realizarea acestora, prin punerea la dispoziție a unui important fond foto-documentar, a fost extrem de importantă, și a dat posibilitatea designerului expozițiilor, Oana Carianopol, nu doar să configureze cadrele generale pe care au fost etalate documentele, dar și să sublinieze anumite trăsături ale personalităților prezente în expoziții.

Alcătuită dintr-o selecție de panouri care provin din seria expozițiilor menționate, prezenta expoziție aduce în fața publicului documente neobișnuite pentru vizitatori: note informative, rapoarte, hotărâri judecătorești, copii după documente olografe, scrisori care au fost oprite să ajungă la destinatari, fotografii de filaj, etc. Aceste documente ne revelează partea nevăzută și nebănuită a vieților unora dintre muzicienii ale căror nume apăreau pe afișe, în ziare, în articole pline de elogii sau care prezentau succesele lor în străinătate ca pe realizări ale „culturii naționale”.

Cine și-ar fi putut imagina că George Enescu, plecat în exil în 1946, Mihail Jora, unul dintre creatorii școlii românești de compoziție sau marea profesoară de pian Florica Musicescu, au fost urmăriți de Securitate?!

Vizitatorii expoziției vor fi impresionați de panourile dedicate lui George Enescu, care cuprind documente din dosarul instrumentat pe numele lui de Serviciul de Informații Externe (S.I.E.). Semnalăm în mod deosebit prezența în expoziție a declarației lui George Enescu prin care a admis, în 1946, „ca omagiu pentru M.S. Regele Mihai I și în semn de dragoste pentru țărănimea noastră” să figureze „pe lista deputaților fără de partid” din Marea Adunare Națională (cum se numea Parlamentul României), și nu pe cea a Blocului Partidelor Democratice, așa cum a pretins propaganda regimului timp de decenii.

De asemenea, vor fi surprinși să descopere dârzenia și curajul lui Mihail Jora, opozant declarat al oricărui fel de intruziune politică în domeniul artei. Atitudinea lui față de regimul comunist și impunerea directivelor trasate de la Moscova privind muzica, a dus la eliminarea lui din Uniunea Compozitorilor, deși era unul dintre fondatorii ei, ca și din corpul profesoral al Conservatorului din București, unde era profesor de compoziție de peste două decenii.

Și nu mai puțin uimitoare pentru vizitatori vor fi documentele referitoare la cercetarea în stare de arest a unui muzician de talia lui Antonin Ciolan, sub acuzația absurdă de a fi fost „criminal de război”. Semnalăm prezența în expoziție a unui document semnat de George Enescu și adresat lui Antonin Ciolan, datat 1922, aflat în original în dosarul penal instrumentat pe numele lui Antonin Ciolan, din anul 1944.

Prezenta expoziție revelează vizitatorilor cum a fost posibil ca Securitatea să-l urmărească pe dirijorul Sergiu Celibidache în străinătate dar și țară, în puținele ocazii când a venit să dirijeze, deși era stabilit în străinătate înainte de instalarea regimului comunist.

Vizitatorii tineri vor fi desigur consternați în fața documentelor care arată ce li se putea întâmpla muzicienilor care alegeau să trăiască în altă țară, adică „fugeau” din România, pentru a avea libertatea să colaboreze cu impresari sau case de discuri, fără impuneri și intervenții ale statului. Cazurile cele mai dramatice prezente în expoziție sunt Constantin Silvestri și Mîndru Katz, ultimul, condamnat în contumacie la 15 ani de temniță grea. Ambii muzicieni nu au mai putut reveni niciodată în România, iar despre carierele lor internaționale excepționale nu s-a mai spus oficial niciun cuvânt.

Documentele fostei Securități - păstrate acum în arhiva C.N.S.A.S. ne revelează însă nu numai partea nevăzută a vieții celor amintiți, dar, în aceeași măsură și caracterele lor puternice și demnitatea, care, alături de calitățile muzicale excepționale și munca neobosită, întregesc portretele muzicienilor prezentați în această expoziție.

Prin demersul întreprins, autoarea își propune să aducă nu doar elemente noi biografiilor muzicienilor asupra cărora s-a aplecat cercetarea sa, ci să-i omagieze și ca oameni care au găsit calea afirmării artei lor, fără a face compromisuri, unii dintre ei cu mari sacrificii personale.

Și nu în ultimul rând își exprimă gratitudinea față de cei care au făcut posibilă cercetarea și realizarea acestei expoziții, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Muzeul Național George Enescu, Complexul Muzeal Național “Moldova” Iași și Muzeul Memorial “Mihail Kogălniceanu”, care asigură găzduirea expoziției în sălile sale.

Dr. Ioana Raluca Voicu –Arnăuțoiu

Găzduită la sediul Muzeului Memorial „Mihail Kogălniceanu”, din Iași, Strada Mihail Kogălniceanu Nr. 11, expoziția este deschisă publicului până pe data de 9 octombrie și poate fi vizitată de marți până joi, între orele 10,00 -17,00. Vizitarea expoziției este inclusă în prețul biletului de intrare la muzeu.

Evenimentul se desfășoară în cadrul Festivalului Internațional ”George Enescu” și celebrează 70 de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului George Enescu, 75 de ani de la trecerea la cele veșnice a pianistului Dinu Lipatti și 100 de ani de la nașterea pianistului Mîndru Katz.