Concursul Internațional de Interpretare Pianistică „Bucovina Muzicală” reunește, la Rădăuți și Horodnic de Sus, tinere talente din țară și din străinătate
A doua ediție a Concursului Internațional de Interpretare Pianistică „Bucovina Muzicală” se va desfășura la Rădăuți și Horodnic de Sus, în perioada 28-30 aprilie 2023. În acest an, evenimentul este dedicat omagierii compozitorului Ciprian Porumbescu.
Organizatorii manifestării sunt Primăria Municipiului Rădăuți, Casa de Cultură Rădăuți, Primăria Comunei Horodnic de Sus și Asociația Klavier ART, având ca parteneri culturali Școala Gimnazială „Iulian Vesper” din Horodnic de Sus, Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Protopopiatul Rădăuți și Muzeul Național „George Enescu” București. Ediția din 2023 a evenimentului este sponsorizată de SC OLINT COM SRL, MARELVI IMPEX SRL, SC KILLER SRL, Atlantis Gold, Petrol Euro Tehnic, GoblenArt și SC ZADA PRODCOM SRL.
Directorul concursului este Ovidiu FOCA, iar directori artistici sunt prof. dr. Corina RĂDUCANU și prof. Teodora Adriana IFTIMIU.
Premiile celei de-a doua ediții a concursului însumează peste 15.000 lei, iar ocupanții primelor poziții în clasamentul fiecărei categorii vor primi trofee, diplome și premii în bani. Muzeul Național George Enescu oferă laureaților premii speciale pentru interpretarea lucrărilor muzicale românești, în Anul Ciprian Porumbescu.
Muzeul Național ”George Enescu” prezintă două expoziții temporare, Pagini simfonice enesciene (realizatori cercetător dr. irina Nițu, muzeograf dr. Adina Sibianu, grafica Horia Nițu) și George Enescu în timpul celui de-al doilea război mondial.
1939-1945 reprezintă o perioadă dramatică în istoria umanității ce marchează desfășurarea celei de-a doua conflagrații mondiale. În acei ani, crunți și pentru România, George Enescu revine în țară, unde rămâne până la plecarea sa definitivă din 1946. Așa cum s-a întâmplat și în timpul Marelui Război, el și-a slujit țara cu armele sale: ”pana, bagheta și vioara”, fiind prezent constant în viața muzicală românească.
Încă de la finele anului 1939, George Enescu începe să susțină concerte și recitaluri la Ateneul din București, atât în calitate de solist, cât și de dirijor sau partener în formații de muzică de cameră. Nume precum Dinu Lipatti, Ion Filionescu, Muza Ghermani Ciomac, Smaranda Athanasoff (pian), Vasile Jianu (flaut), Alexandru Theodorescu (vioară), George Cocea (violoncel) etc. sau cvartetul alcătuit din George Enescu, Constantin Bobescu (vioară), Alexandru Rădulescu (violă) și Theodor Lupu (violoncel) sunt frecvent întâlnite pe afișele sălilor de concerte din București – Ateneu, Sala Dalles ori Sala ARO.
În anii următori îl regăsim implicat consecvent în viața concertistică, unde repertoriul lui George Enescu abordează creații ale muzicii universale, dar și compoziții ale colegilor săi muzicieni ori opusuri proprii. În egală măsură, participă la diverse evenimente culturale – ședințe ale Academiei Române, decernează Premiul Național de Compoziție care îi poartă numele, sau conduce, în calitate de Președinte, adunările Societății Compozitorilor Români.
Două concerte festive – George Enescu și Mihail Jora la 60 de ani – reprezintă momente aparte nu doar în viața celor doi prieteni muzicieni, ci și evenimente de anvergură pentru viața muzicală bucureșteană.
Concomitent, în plan componistic, George Enescu definitivează opusuri semnificative precum: Suita ”Impresii din copilărie” op. 28 pentru vioară și pian (București, 1940), Cvintetul pentru pian, două viori, violă și violoncel op. 29, în la minor (Sinaia, 1940) și Cvartetul nr. 2 pentru pian, vioară, violă și violoncel op. 30 în re minor, dedicat lui Gabriel Fauré (București – Sinaia, 1943-1944).
Reconstituirea activității muzicale a lui George Enescu din anii 1939-1945 s-a axat pe documente din Arhiva Muzeului Național ”George Enescu”, selectate de muzeograf dr. Adina Sibianu, organizate de cercetător dr. Irina Nițu și puse în pagină de graficianul Horia Nițu.