Expoziția "Pagini simfonice enesciene"

Concursul Internațional de Interpretare Pianistică „Bucovina Muzicală” reunește, la Rădăuți și Horodnic de Sus, tinere talente din țară și din străinătate

A doua ediție a Concursului Internațional de Interpretare Pianistică „Bucovina Muzicală” se va desfășura la Rădăuți și Horodnic de Sus, în perioada 28-30 aprilie 2023. În acest an, evenimentul este dedicat omagierii compozitorului Ciprian Porumbescu.

Organizatorii manifestării sunt Primăria Municipiului Rădăuți, Casa de Cultură Rădăuți, Primăria Comunei Horodnic de Sus și Asociația Klavier ART, având ca parteneri culturali Școala Gimnazială „Iulian Vesper” din Horodnic de Sus, Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Protopopiatul Rădăuți și Muzeul Național „George Enescu” București. Ediția din 2023 a evenimentului este sponsorizată de SC OLINT COM SRL, MARELVI IMPEX SRL, SC KILLER SRL, Atlantis Gold, Petrol Euro Tehnic, GoblenArt și SC ZADA PRODCOM SRL.

Directorul concursului este Ovidiu FOCA, iar directori artistici sunt prof. dr. Corina RĂDUCANU și prof. Teodora Adriana IFTIMIU.

Premiile celei de-a doua ediții a concursului însumează peste 15.000 lei, iar ocupanții primelor poziții în clasamentul fiecărei categorii vor primi trofee, diplome și premii în bani. Muzeul Național George Enescu oferă laureaților premii speciale pentru interpretarea lucrărilor muzicale românești, în Anul Ciprian Porumbescu.

Muzeul Național ”George Enescu” prezintă două expoziții temporare, Pagini simfonice enesciene (realizatori cercetător dr. irina Nițu, muzeograf dr. Adina Sibianu, grafica Horia Nițu)  și George Enescu în timpul celui de-al doilea război mondial. 

Prezentarea expoziției

Ponderea creațiilor simfonice în ansamblul lucrărilor enesciene cu număr de opus este semnificativă, de la Poema română, op. 1, până la Uvertura pe teme în caracter popular românesc, op. 32, cuprinzând  celebrele Rapsodii Române, suite, simfonii, două Intermezzi pentru orchestră de coarde, Simfonia concertantă pentru violoncel și orchestră și Poemul simfonic Vox Maris.

Gândirea simfonică enesciană a parcurs mai multe etape, pornind de la citarea folclorului în Poema Română și Rapsodiile Române, până la conceperea unei muzici în caracter popular românesc, regăsitîncompoziții de maturitate precum  Suita ”Săteasca” op. 27 respectiv Uvertura de concert op. 32. Specificul concertant atribuit unor pagini simfonice reiese din opusurile nr. 8 și 32. Programatismul este inserat în creații precum Vox Maris op. 31 sau ”Săteasca” op. 27. O lucrare unică în literatura muzicală a sec. XX o constituie Preludiul la unison din Suita op. 9, care se distinge prinfaptul că prima mișcare a ciclului simfonic este integral concepută în stil monodic.

Un capitol aparte îl reprezintă simfoniile compozitorului, de o mare varietate formală și stilistică. Dacă primele trei au fost create până în anul 1921 (când Enescu o revizuiește pe cea de-a III-a), ultimele două, chiar și neterminate, dar în stadiu de schițe definitivate, completează, după cum scria compozitorul Pascal Bentoiu ”cununa simfoniilor, cunoașterea lor aruncând lumini noi chiar asupra surorilor mai vârstnice și augmentând considerabil statura simfonistului Enescu” (P. Bentoiu, Capodopere enesciene, p. 578). Adevărate pietre de încercare pentru secolul în care au fost create, au început a fi descoperite cu adevărat abia după dispariția creatorului lor. Au intrat în atenția publicului de pretutindeni prin intermediul unor interpreți valoroși și a unei discografii din ce în ce mai ample.

Expoziția își propune doar să puncteze aceste aspecte esențiale din creația enesciană prin intermediul documentelor din arhiva instituției. Manuscrisele compozitorului – fie ele finite, ori în stadiu de schițe – afișele, programele de concert și fotografiile constituie un patrimoniu extraordinar, valorificat într-un format accesibil. Informațiile sunt completate de articole de presă referitoare atât la prime audiții, cât și la    versiuni interpretative ulterioare.

Expoziția foto-documentară ilustrează astfel o realitate uitată, evocă evenimente care uneori au fost fugitiv consemnate sau descoperă detalii neștiute până acum. Este cazul manuscrisului Poemului simfonic Vox Maris, datat și semnat Iași, 1917, căruia, până de curând, nu i s-a putut demonstra existența. Cercetând arhiva muzeului, am descoperit această versiune care demonstează că lucrarea a fost începută înainte de anii '20, după cum era consemnat în literatura de specialitate. Documentul original, autograf, prezent în arhiva MNGE dezvăluie, deci, faptul că geneza antepenultimului opus enescian a fost mai lungă decât se credea.