Creator al liedului și baletului românesc, personalitate de marcă a vieții muzicale a secolului trecut – de la a cărui naștere s-au împlinit în luna august a.c. 130 de ani – muzician complex și bun cunoscător al fenomenului muzical, Mihail Jora și-a lăsat amprenta asupra generațiilor ce i-au urmat. A fost unul dintre membrii fondatori ai Societății Compozitorilor Români, membru titular al Academiei Române, profesor și rector al Academiei Regale de Muzică din București, primul director muzical al Radiodifuziunii Române precum și profesor al unor tineri compozitori români precum Dinu Lipatti, Filip Lazăr, Paul Constantinescu, Ion Dumitrescu, Pascal Bentoiu etc.
Compozitor, pianist şi dirijor, Mihail Jora s-a născut la 2 august 1891 la Roman, judeţul Neamţ, devenind unul dintre cei mai reprezentativi muzicieni români ai secolului XX. Și-a început studiile muzicale la Iași, având-o ca profesoară de teorie pe Sofia Teodoreanu în perioada 1909-1911, specializându-se la Conservatorul din Leipzig între anii 1912-1914, unde a urmat cursurile profesorilor Stephan Krehl (armonie), Max Reger (compoziție) și Robert Teichmuller (pian). După izbucnirea Primului Război Mondial, Mihail Jora îşi întrerupe studiile, pentru a lupta pe front, apoi, între anii 1919-1920 şi-a încheiat studile la Paris, sub îndrumarea compozitorul Florent Schmitt.
Fotografii:
Mihail Jora
Stephan Krehl
Robert Teichmüller
Max Reger
Florent Schmitt.
Turnul Eiffel
Conservatorul de muzică din Leipzig
Mihail Jora a fost Laureat al Premiului de compoziție George Enescu în 1915 cu „Suita pentru orchestră” în re minor. O altă compoziție cu care s-a afirmat atât în spațiul concertistic românesc, cât și peste hotare a fost Suita orchestrală „Priveliști moldovenești” op. 5.
Partituri:
„Suita pentru orchestră” în re op. 2 (1915), pagina de titlu și prima pagină.
Suita „Priveliști moldovenești”, op. 5 (1924): ''Pe malul Tazlăului” - p. I, „La joc” – p. a II-a, „Grâu sub soare” - p. a III-a, „Alai țigănesc” - p. a IV-a și coperta tipăriturii.
Cvartetul de coarde op. 9 (1926), coperta partiturii tipărite, Ed. Salabert.
Fotografii:
Mihail Jora
Ateneul Român din București
Peisaj de pe Tazlău
Însemnare din Cartea de Onoare a Filarmonicii bucureștene semnată Mihail Jora, februarie 1919.
În anul 1920 ia ființă Societatea Compozitorilor Români, la inițiativa unor muzicieni printre care s-a aflat și Mihail Jora. Implicat cu responsabilitate în organizarea acesteia, a fost, alături de președintele ei, George Enescu, unul dintre membrii săi de seamă. Mihail Jora a ocupat poziția de vicepreşedinte al acestei instituții până în anul 1949.
Fotografii:
Câțiva dintre membrii fondatori ai SCR: Constantin Brăiloiu, Alfred Alessandrescu, George Enescu, Ion Nonna Otescu, Mihail Jora.
3 Procese verbale ale ședințelor SCR, cu semnături: 1920; 4 octombrie 1924; 8 decembrie 1928
Lista membrilor Comitetului Societății Compozitorilor Români în anii 1920 și 1941
Coperți ale unor volume editate cu prilejul aniversării a 10, respectiv 25 de ani de la înființarea SCR.
Afiș: Concert festiv la Ateneul Român, Luni, 23 aprilie 1945 ce marchează sărbătorirea a 25 de ani de la înființarea SCR.
Anunț a 2 concerte desfășurate la Sala Dalles cu prilejul jubileului SCR.
Cuvinte scrise de George Enescu, președintele SCR, în Aprilie 1945, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la înființarea Societății.
Cariera profesorală și-a pus amprenta asupra unor tineri discipoli deveniți nume recunoscute în istoria muzicii românești. În calitate de profesor, respectiv Director al Academiei Regale de Muzică din București, Jora a sprijinit formarea unor muzicieni de calibru și promovarea excelenței în rândurile colegilor săi.
Fotografii:
Mihail Jora
Clădirea Academiei Regale de Muzică din București
Mihail Jora împreună cu colegi de la Academia de muzică
Constantin Brăiloiu
Atestat de profesor – Mihail Jora
Cerere adresată lui I. Nonna Otescu de către M Jora – 1.03.1940
Convocare a lui M. Jora in calitate de director al Academiei Regale de muzică din București 24.05.1946, la sediul din Piața Amzei nr. 12.
Scrisoare către George Enescu în care îl invită la concertul clasei de muzică de cameră
Telegramă M. Jora către George Enescu în care îi urează La mulți ani cu prilejul zilei sale de naștere în numele profesorilor și studenților Conservatorului (18.08.1946)
Recomandare pentru C. Brăiloiu
Un număr semnificativ de studenți s-au bucurat de îndrumarea profesorului Mihail Jora la Academia Regală din București, unii dintre ei devenind de-a lungul timpului prieteni apropiați ai maestrului. Este cazul compozitorului și pianistului Filip Lazăr, muzician specializat tot la Conservatorul din Leipzig, ca și M. Jora.
Fotografii:
Filip Lazăr la pian
Portret Mihail Jora semnat Mihail Ștefănescu, creion pe carton
Program de concert 17 ianuarie 1925
Partitură – „Concerto groso” op. 17 de F. Lazăr, cu dedicație pentru Mihail Jora, Davos, 1931.
Scrisori:
F. Lazăr către M. Jora, 10 aprilie 1925
F. Lazăr către M. Jora, 26 martie 1936
F. Lazăr către M. Jora, 16 ianuarie 1936, 2 p.
Cărți poștale:
F. Lazăr către M. Jora, 22 martie 1935
F. Lazăr către M. Jora, 30 aprilie 1936
Printre studenții clasei sale de compoziție a lui Mihail Jora s-a numărat inclusiv Dinu Lipatti. Studiind pianul cu Florica Musicescu, el a urmat în paralel cursuri de compoziție cu Mihail Jora, profesor față de care n-a încetat nicicând să-și manifeste recunoștința.
Fotografii:
M. Jora
Dinu Lipatti
Dinu Lipatti și Filip Lazăr
Program de concert, 18 noiembrie 1939, M. Jora dirijează Lipatti
Scrisoare Filip Lazăr către M. Jora, despre Dinu Lipatti, 21 mai 1935
Cărți poștale:
Paris, 23 ianuarie 1936, semnată F. Lazăr, Ana Lipatti, Dinu Lipatti, Th. Lipatti, Cuca Fotino
M. Jora către Dinu Lipatti, 29 august 1939
Suita „Priveliști moldovenești”, „6 Cântece și o Rumbă” (partitură pierdută), „Marșul evreiesc”, „Joujoux pour ma dame” sunt doar câteva titluri ale unor compoziții semnate M. Jora care s-au bucurat de succes pe scenele de concert din Europa și chiar de peste Ocean. Datorită prietenilor săi, George Enescu, Filip Lazăr, Dinu Lipatti și nu numai, acestea au avut parte de interpretări valoroase, după cum reiese din afișele și cronicile vremii.
Fotografii:
Mihail Jora
Rhené Baton
George Enescu dirijând
Articol de presă 15 mai 1939 semnat Olin Downes: Rumanian Concert at Metropolitan (Music of Alessandresco, Jora, Otesco and Lipatti)
Scrisori:
Filip Lazăr către M. Jora despre interpretarea celor „6 Cântece și o Rumbă” sub bagheta dirijorului Rhené Baton, 7 mai 1937
Filip Lazăr către M. Jora despre „Marșul evreiesc” dirijat de G. Enescu și difuzat la Radio Paris, 26 martie 1936
Afișe:
24 martie 1926, Concert Georges Enesco la Palais des Fétes, Strassbourg. În program, prima audiție a „Priveliștilor moldovenești” de M. Jora
16 mai, Concertele Colonne, Grand Gala de Musique Roumaine, dirijori George Enescu și G. Georgescu.
14 mai 1939, New York, G. Enescu la Metropolitan Opera House. În program, 2 fragmente din Suita „Priveliști moldovenești” de M. Jora. Dirijor, George Enescu.
Anunț cu tipărituri recente, 20 februarie 1926 – „Joujoux pour ma dame” op. 7 și „Marș evreiesc” op. 9 pentru pian de M. Jora la Universal Editiona, Viena.
Mihail Jora a fost un muzician complex, care a încercat să promoveze muzica pe mai multe planuri. Compozitor, membru fondator al SCR, profesor, Director al Academiei de muzică din București (1941), dirijor, director de programe la SRR (1928-1933), critic muzical – prin toate aceste mijloace – el a susținut muzica românească și pe reprezentanții ei de seamă. În calitate de critic muzical, în perioada 1916-1969, semnătura lui M. Jora se regăsește în 22 de periodice românești.
Cronici:
26 noiembrie 1922, Revista Vremii, Cronică muzicală. Orizonturi nouă
octombrie, 1939. Un muzician: Dinu Lipatti
16 octombrie 1939, Concerte
Program de concert: 23 mai, 1926, Ateneul Român, cu M. Jora – șef de orchestră
Fotografii:
Bagheta de dirijor a lui M. Jora
Mihail Jora și compozitorul Ovidiu Varga la Radio (Fototeca Radio)
Holul Sălii Radio din București în anii '60 (Fototeca Radio)
Portret Mihail Jora de Theodor Pallady
Semicentenarul compozitorului a fost marcat de diverse evenimente, la acestea participând, în semn de prețuire, personalități ale vieții muzicale românești. Prieteni, studenți sau foști studenți s-au întâlnit și l-au sărbătorit la București pe Mihail Jora în cadrul unor evenimente muzicale cu răsunet la vremea respectivă.
Invitație la concertul aniversar al lui M. Jora
Program 19 februarie 1942, Sala Dalles, Festival Mihail Jora cu prilejul împlinirei a 50 de ani
Articol de presă, Sărbătorirea compozitorului Mihail Jora
Partitură: Liedul „Proză” pe versuri de G. Bacovia, pag. 1
Fotografie: Dinu Lipatti, Gabriel Popescu, Mihail Jora, Alfred Alessandrescu, George Enescu, C-tin Silvestri
Considerat unul dintre cei mai valoroși reprezentanți ai componisticii românești alături de George Enescu, M. Jora a fost un apropiat al maestrului. Coleg și prieten, numele lui Jora figurează alături de cel al lui Enescu nu doar pe actul de constituire a SCR, ci și pe numeroase pagini de corespondență și afișe, acestea din urmă ilustrând colaborarea fructuoasă pe plan muzical dintre cei doi.
Afis-program, 17 octombrie 1941, Sala Ateneului Român, Festival George Enescu închinat maestrului cu prilejul împlinirei a 60 de ani
Citat M. Jora despre George Enescu; reproducere după portretul în ulei pe pânză de Corneliu Baba reprezentându-l pe George Enescu
Fotografii:
George Enescu, I. Nonna Otescu și Mihail Jora în 1932, la comemorarea lui D. G. Kiriac
George Enescu și Mihail Jora, 1932
Telegramă M. Jora către G. Enescu, 23 aprilie 1940
Articol de presă, Universul, noiembrie 1936, Sărbătorirea Maestrului George Enescu – Banchetul de la Luzana
Gen în care a adus inovații semnificative, liedul reprezintă o parte reprezentativă a creației lui M. Jora. Acesta s-a inspirat din poetică românescă semnată Tudor Arghezi, George Bacovia, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Mariana Dumitrescu etc., și a creat peste 100 de cântece dedicate vocii și pianului. Coroborând particularitățile limbii române vorbite cu un substrat muzical ce rafinează creația populară, Mihail Jora pune bazele liedului românesc, apelând inclusiv la texte care ilustrează realități, aspecte ale peisajului nostru autohton.
Crez artistic, olograf: „Nici o operă muzicală nu e valabilă, dacă e lipsită de acel freamăt interior, ce reprezintă însuși izvorul ei ascuns cât și rațiunea ei de a fi. Mihail Jora”
Partituri:
„Cinci lieduri pe texte germane” op. 1 („Reînviere”)
„5 Cântece” - versuri de O. Goga – copertă
„Moină”, „Furtuna”, op. 15 nr. 4; „Note de primăvară”, op. 15 nr. 3; - versuri de G. Bacovia
„Ce stă vântul să tot bată” - versuri de M. Eminescu
„Cântece” pe versuri de Tudor Arghezi, op. 16, 24, 34 („Întoarcere” „Ghicitoare”, „Horă în grădină”)
„10 Cântece” pe versuri de Mariana Dumitrescu op. 53, 54 („Vrajă”, „Invocație”)
Ce vrea să zică balet românesc? Jora a răspuns: „O artă coregrafică făurită de dansatori români, pe muzică scrisă de compozitori români, pe subiecte din viaţa românească, pe mişcări şi ritmuri scoase din jocurile caracteristice populare româneşti".
„La piaţă”, op. 10 (1928) – coperta partiturii editate, pag. 1, schiță de decor, personajele (desen)
„La piață” – afiș ONB și copertă de disc
“Demoazela Măriuţa”, op. 19 (1940) - coperta partiturii editate, scenă de ansamblu (Geamala), pag. 1, lista personajelor
„Demoazela Măriuța” – copertă de disc
“Cînd strugurii se coc”, op. 35 (1958) – coperta partiturii editate, pag de titlu, pag. 1, foto Jora.
Premiul de stat al RPR, acordat lui M. Jora pentru Suita de balet „Când strugurii se coc”, 10 martie 1954
“Întoarcerea din adâncuri”, op. 39 (1959) – coperta partiturii editate, pagină de titlu, schiță de decor, scenă de ansamblu, pag. 1.
„Întoarcerea din adâncuri” – copertă de disc
“Hanul Dulcineea”, op. 51 (1966) – coperta partiturii editate, pag. 1, Dansul Dulcineei.
Văr al Marucăi Cantacuzino-Enescu, prieten apropiat al lui George Enescu, Mihail Jora a petrecut nenumărate momente la Tescani. Muzeul Național ”George Enescu” îi păstrează amintirea, organizând o încăpere „Mihail Jora” în care se regăsesc lucrări de artă plastică reprezentând portrete ale muzicianului, obiecte personale (baston, bagheta de dirijor, port-țigaret, cutie pentru ustensile de scris, mulaje ale mâinilor, masca mortuară, o plăcuță de fildeș cu monograma compozitorului), partituri, obiecte de mobilier ș.a.
Fotografii:
Mână - mulaj
Mască mortuară
Port-țigaret
Camera Mihail Jora de la Tescani, secția Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu a MNGE
Bastonul lui M. Jora
Cutie pentru ustensile de scris