Maria Enescu, Elena Bibescu și Regina Elisabeta a României

Cu ocazia Zilei Internaționale a Femeii, Muzeul Național „George Enescu” vă prezintă o expoziție documentară despre cele 3 figuri materne care l-au îndrumat, ajutat și susținut pe George Enescu la începutul vieții și carierei sale muzicale. Este vorba despre Maria Enescu, mama sa, și despre cele două „vice-mame” – Elena Bibescu și Regina Elisabeta a României.

Mama a avut întotdeauna un loc special în sufletul muzicianului: „Mama era mama: vreau să spun că era...mămica. O mamă admirabilă, duioasă, prea iubitoare poate.” (Amintirile lui George Enescu de Bernard Gavoty, Curtea Veche Publishing, 2016, p. 53).
Apropierea dintre mamă și fiul ei se poate observa din corespondența sistematică dintre cei doi,  după plecarea micului George să studieze la Conservatorul din Viena la vârsta fragedă de 7 ani. Tonul cald și intim al gândurilor așternute pe hârtie, admirația mamei, grija și sfaturile sale pentru copil ne arată că despărțirea nu fusese deloc ușoară.

Pianistă de notorietate europeană, interpretă de excepţie a lui Chopin, Beethoven, Liszt etc., principesa Elena Bibescu (1855-1902) a întreţinut la Paris, vreme de peste un sfert de veac, unul dintre cele mai ilustre saloane artistice, în care se întâlneau mari artişti ai lumii.
La întâlnirile organizate de Elena Bibescu, George Enescu i-a cunoscut pe compozitorul Camille Saint-Saëns și dirijorul Édouard Colonne, precum și alte personalități ale vremii.
Existenţa ei este foarte puţin cunoscută azi. Pentru a-i sublinia importanţa, ar fi suficient să amintim faptul că, în convorbirile lui cu Bernard Gavoty, George Enescu i-a închinat lucrările scrise până la Oedip, ce nu purtau dedicaţii. În semn de recunoștință, Enescu a numit-o „vice-mamă”. (C.D. Zeletin)

Într-un interviu din Rampa, din data de 26 octombrie 1931, George Enescu spunea că prințesa Bibescu era „o femee de o bunătate de mamă.” Tot din același interviu aflăm faptul că, după un an de când pianista Elena Bibescu (soția prințului Alexandru Bibescu) i-a facilitat tânărului muzician român întâlnirea cu marile personalități muzicale ale Parisului, i s-au „deschis porțile Palatului, buna Carmen Sylva neștiind ce să facă pentru ca să retrapeze timpul pierdut, când nu mă cunoștea. Ea spunea că e a doua vice mamă a mea, prima fiind, prințesa Alexandra Bibescu, născută Epureanu.”

Deseori Enescu era invitat la Castelul Peleș din Sinaia de către regina Elisabeta a României (protectoare a artelor, cunoscută sub pseudonimul literar Carmen Sylva), pentru a susține concerte și recitaluri de vioară.
Regina Elisabeta a avut un rol important în formarea muzicianului român: „Evident, pe măsură ce treceau anii, concepția mea despre Bach evolua mult. Încetul cu încetul, am învățat să-l recunosc în el pe maestrul maeștrilor, pe Sfântul Petru al muzicii… Când am împlinit șaptesprezece ani, regina Carmen Sylva mi-a făcut cadou culegerea Bachgesellschaft(ediția completă a compozițiilor lui Johann Sebastian Bach); în timpul vacanțelor, m-am cufundat în studiul ei câțiva ani consecutiv. Și încă nu am reușit să citesc toate cantatele: nu cunosc decât o sută cincizeci dintre ele.” (Amintirile lui George Enescu de Bernard Gavoty, Curtea Veche Publishing, 2016, p. 221)
O serie de lieduri în limba germană reprezintă rezultatul colaborării pe plan artistic dintre compozitorul Enescu și regina-scriitoare, a doua sa „vice-mamă”.

Maria Enescu:

1. Primii ani de viață

Fotografii:
- Micul George Enescu împreună cu părinții săi, Costache și Maria Enescu, la vârsta examinării sale de către profesorul Caudella la Iași
- Două portrete ale lui George Enescu copil 
- Casa copilăriei din Liveni
- Două desene de Cik Damadian (reproduceri din cartea Jurjac de Pavel Cîmpeanu, București, 1961), reprezentând scene din copilăria muzicianului
- Citat din Amintirile lui George Enescu de Bernard Gavoty, Curtea Veche Publishing, 2016, p. 63

2. Perioada studiilor la Viena și Paris (1888 - 1899)

Fotografii:
- Portret al lui George Enescu la 8 ani
- Maria, mama lui George Enescu în 1895
- Tânărul Enescu la masa de scris
- Scrisori ale Mariei Enescu către fiul său:
- 9 ianuarie 1893
- 26 februarie 1895 (fragment)
- 9 mai 1897 (fragment)

Elena Bibescu, prima vice-mamă:

3. Prima audiţie a Poemei Române op. 1 de George Enescu, triumf al Principesei Elena Bibescu (1898)

Întâlnirea dintre dirijorul Édouard Colonne şi tânărul muzician român a avut loc în salonul Elenei Bibescu, care îi recomandă Poema Romnă în termeni elogioşi
- Afişul primei audiţii (Paris, Théâtre du Châtelet, 6 februarie 1898. Orchestra Colonne, dirijor Édouard Colonne) 
- Pagină de manuscris (schiţă autografă, 1897)
Fotografii:
- dirijorul Édouard Colonne
- Elena Bibescu (3 aprilie 1882, fotografie de Paul Nadar)
- Théâtre du Châtelet
- Extras din L’Indépendance Roumaine (Bucureşti, 22 februarie 1898), preluat din presa franceză, despre prima audiţie a opusului enescian: „Le succès de cette composition a pris les proportions d’un véritable triomphe”.

4. Sărbătorirea marelui succes al Poemei Române

- Articole din Le Sport (Paris, 12 februarie 1898) şi The Queen (Londra, 19 februarie 1898) despre recepţia oferită de Elena Bibescu în cinstea lui Edourd Colonne şi George Enescu. La acest eveniment, s-a cântat Trio pentru pian, vioară, violoncel în sol minor de George Enescu ( Elena Bibescu la pian, compozitorul la vioară şi  R. Loys la violoncel)
- Partitura Trio-ului ( pagina 1 şi ştima de vioară, datată „6.11.97”, manuscris copist)
- Poema Română ( prima pagină a partiturii tipărite la Editura Enoch din Paris)

5. George Enescu este îndrumat  de Elena Bibescu spre Berlin să studieze cu Joseph Joachim

- Elena Bibescu către George Enescu (scrisoare din 1899, prin care îl îndeamnă să studieze la Berlin cu Joseph Joachim, părintele şcolii violonistice berlineze)
-  Costache Enescu, tatăl lui George, către fiul său ( scrisoare din 20 octombrie 1899)
-  Joseph Joachim către George Enescu ( scrisoare de stabilire a întâlnirii celor doi violonişti)
- Coperta partiturii Cadenţe la Concertul de vioară de L. van Beethoven ale lui Joseph Joachim, cu dedicaţie: „à Georges Enesco. Souvenirs de Joseph Joachim. Berlin, 30 Décembre 1899”
Fotografii:
- Elena Bibescu
- Joseph Joachim
- George Enescu

6. O mare prietenie. Regina Carmen Sylva şi principesa Elena Bibescu

- Carmen Sylva către Elena Bibescu ( Abazzia, 15 aprilie 1898; Sinaia, 3/15 octombrie 1898 – scrisori autografe)
- Elena Bibescu către Carmen Sylva (Paris, 18 martie 1890- scrisoare autografă)
Fotografii:
- Elena Bibescu
- Carmen Sylva
- Elena cântând la pian Principesei Elisabeta (1870), viitoarea regină și scriitoare Carmen Sylva
- Castelul Peleş

7. Pagini de corespondenţă

Elena Bibescu către George Enescu :
- „Am reţinut un apartament. Dacă n-are să-ţi placă, poţi să-l părăseşti peste trei luni. Se află ... în strada Bruxelles 16” (Paris, toamna anului 1899).
- „Vino cât poţi de repede!!!. Aerul de aici este minunat...Pe curând şi pe totdeauna, dragul meu copil... (Migneaux, fără dată).
George Enescu către Elena Bibescu:
- „Am constatat impresia că nu fac ceea ce trebuie să fac şi că sunt pe cale de a deveni o plantă nefolositoare... Foarte respectuos şi umil, vă rog, Principesă, de a primi omagiile mele recunoscătoare” (Mihăileni, 28 mai 1900).
- Fotografia imobilului din strada Bruxelles 16

8. Omagiu principesei Elena Bibescu

- „...întreaga mea operă anterioară lui Oedip (cu excepţia pieselor ce poartă o dedicaţie) să fie considerată ca fiind închinată nobilei sale memorii” (extras din Amintirile lui George Enescu de Bernard Gavoty).
- Câteva din lucrările ce i-au fost dedicate: Intermezzo pentru orchestră de coarde, Pluie, pe versuri de Fernand Gregh, Simfonia nr. 3 ( manuscrise), Preludiu şi Fugă pentru pian (copertă tipăritură)
- Principesa Elena Bibescu (1901-1902), ulei pe pânză de Henri Martin

Regina Elisabeta, a doua vice-mamă:

9. Regina Elisabeta  – „Vice-mamă ”

- Scrisori către George Enescu (21 decembrie  1899, 10 mai 1904, 2 februarie 1906, 9 septembrie 1908)
- George Enescu – interviuri (Rampa, 26 octombrie 1931; Lupta, 18 octombrie 1936)

10. Un preţios dar al Reginei Elisabeta

- Johann Sebastian Bach: Opere complete (pagină de titlu  şi reproduceri de manuscrise Bach)
- Portret J. S. Bach
- George Enescu (fotografie)
- Extras din Amintirile lui George Enescu de Bernard Gavoty

11. Cântece pe versuri de Carmen Sylva (I)

- Pagini de manuscris: Sphynx (1898), Regen (1903), Morgengebet (1908)
- 14 Cântece pe versuri de Carmen Sylva  - copertă tipar
Fotografii: 
- Carmen Sylva
- George Enescu
- Interviu cu George Enescu ( Adevărul, 13 martie 1936 – fragment)

12. Cântece pe versuri de Carmen Sylva (II)

- Zaghaft (1898), Armes Mägdlein (1898), Der Schmetterlingskuss (1898), Mittagläuten (1900) – coperţi tipărituri(Biblioteca muzicală română)

13. Muzică la Castelul Peleş

Fotografii:
- George Enescu (la pian), Regina Elisabeta (în picioare, lângă pian) şi doamnele de onoare
- Trio (George Enescu – vioară, Dimitrie Dinicu – violoncel, Elize Băicoianu pian) şi Regina  Elisabeta (în picioare, lângă pian)
- Castelul Peleş
- Interviu cu George Enescu (Flacăra, 8 septembrie 1912 – fragment)

14. Regina Elisabeta – Carmen Sylva (poezii)

- Volume de scrieri (coperţi) şi dedicaţii pentru Enescu
- Fotografie Carmen Sylva

15. In memoriam Carmen Sylva

- George Enescu: Amintiri despre Carmen Sylva ( Revista Fundaţiilor Regale, 1 decembrie 1943)
- Andante din Trio în Mi bemol major de Franz Schubert– lucrare ce s-a cântat la funeraliile Reginei Elisabeta (copertă partitură şi pagină de manuscris a orchestraţiei de George Enescu, semnată şi datată 19.2/3.3 1916)