Expoziția Muzicieni în arhiva C.N.S.A.S. III

Mihail Andricu, Dimitrie Cuclin, Ion Dumitrescu, Matei Socor, Emil Monția, George Enacovici, Marcel Mihalovici, Garabet Avachian, Dan Mizrahi sunt numele asupra cărora s-a aplecat cercetarea documentară întreprinsă de autoarea aces-tei expoziții, cea de-a treia din seria Muzicieni în arhiva C.N.S.A.S., găzduită de Muzeul Național George Enescu. Ea întregește tabloul vieții muzicale românești de după instaurarea regimului comunist, creionat, ca și în expozițiile precedente, cu ajutorul documentelor și fotografiilor provenite din arhiva C.N.S.A.S.

Panourile expoziției le puteți vizualiza mai jos

Pentru că anul acesta se împlinesc 100 de ani de la crearea Societății Compozitorilor Români, primele panouri ale expoziției se opresc asupra biografiilor compozitorilor Emil Monția, George Enacovici, Marcel Mihalovici, care, alături de George Enescu, Mihail Jora și Constantin Brăiloiu, au pus temelia societății.

Folcloristul și compozitorul Emil Monția, mai puțin cunoscut publicului meloman de azi, este prezent în expoziție nu numai datorită faptului că a fost unul dintre semnatarii documentului de înființare a Societății Compozitorilor, dar și datorită participării sale la evenimentul istoric de la 1 decembrie 1918, ca delegat la Adunarea Națională de la Alba Iulia, fiind ales membru al Marelui Sfat Național Român. Documentele din expoziție referitoare la Emil Monția ni-l înfățișează ca participant la cel de-al Doilea Război Mondial, la cei aproape 60 de ani pe care îi avea, ofițer în rezervă, fiind subiectul unei anchete a Procuraturii Militare, urmare a unei reclamații care semnala că ar fi făcut propagandă politică în rândul soldaților.

George Enacovici și Marcel Mihalovici, muzicieni apropiați și apreciați de George Enescu, compozitori cu realizări notabile, prezențe active în viața muzicală românească și internațională, intră și ei în vizorul Securității: George Enacovici, din cauza relațiilor apropiate cu membri ai familiei regale și cu Masoneria, iar Marcel Mihalovici, care era stabilit la Paris din 1919, datorită relațiilor de prietenie pe care le avea cu compozitorii români din generația sa. De altfel, unul dintre document-ele cele mai interesante este o scrisoare din 1959, adresată compozitorului Paul Constantinescu și interceptată de Securitate. Ea este o relatare vie și emoționantă a succesului repurtat de pianistul Valentin Gheorghiu la Paris și conține o enume-rare a lucrărilor sale care erau cântate în Europa și a demersurilor pe care Marcel Mihalovici le făcea pentru a promova muzica românească și pe cea a lui Paul Constantinescu în străinătate.

Nu lipsesc nici din această expoziție documente cu impact dramatic care devoalează cât de expuși la represalii erau cei care încercau să ignore „indicațiile” de a compune muzică cu mesaj propagandistic și ideologic, care nu se supuneau interdicțiilor de a avea relații cu diplomați sau ambasade străine sau de a purta corespondență cu persoane din străinătate. Este cunoscut cazul compozitorului Mihail Andricu, cel care în 1959 a fost „înfierat” într-o „ședință de demascare” drept „dușman al poporului”, tocmai pentru că refuza să se supună condiționărilor care îi îngrădeau libertatea. Consecințele acestei ședințe ar fi putut să pună capăt carierei compozitorului, cu atât mai mult cu cât „demascarea” sa, o înscenare minuțios pregătită, a fost, conform unui document prezent în expoziție, semnat de ministrul de interne Alexandru Drăghici.

Un alt document din expoziție ne arată că Mihail Andricu fusese dintot-deauna convins că oamenii trebuie să aibă libertatea să-și exprime opiniile și ideile, chiar și atunci când el nu era de acord cu ele. Documentul este un memoriu din 1943, semnat de Mihail Andricu, alături de George Enescu, Mihail Jora, Constantin Brăiloiu și Emanoil Ciomac, adresat ministrului de interne din acea vreme, prin care semnatarii solicitau eliberarea compozitorului Matei Socor (muzi-cian care studiase compoziția la București și Leipzig), internat alături de lideri și membri ai Partidului Comunist în lagărul de la Târgu Jiu. În urma intervenției, Matei Socor a fost eliberat.

În prezenta expoziție există un panou dedicat lui Matei Socor, compozito-rul care fusese desemnat, după instaurarea regimului comunist, să compună Imnul de stat al Republicii Populare Române și care avea să devină în 1949, după desființarea Societății Compozitorilor Români, primul președinte al nou-înființatei Uniuni a Compozitorilor. Trebuie menționat că din noua uniune nu aveau să mai facă parte George Enescu, Constantin Brăiloiu, Marcel Mihalovici, Dinu Lipatti și alți compozitori care trăiau în străinătate și, pentru un timp, nici Mihail Jora.

Sub președinția lui Matei Socor, partidul a reușit să impună directivele primite de la Moscova, pe care arta, redusă la a fi purtătoarea mesajelor ideolog-ice sau oglinda „marilor realizări” ale noului regim, trebuia se le urmeze. Stilul dictatorial și discreționar al lui Socor, dar și gravele problemele administrative care au fost descoperite au generat nemulțumiri nu doar în rândul compozitorilor. În 1954, într-o ședință a Consiliului de Miniștri, în urma unei analize a activității conducerii Uniunii Compozitorilor, s-a hotărât demiterea lui Matei Socor și a membrilor comitetului.
Conducerea Uniunii a fost preluată de compozitorul Ion Dumitrescu.

Ion Dumitrescu a fost nu numai unul dintre elevii mult apreciați de profe-sorul său, Mihail Jora, dar și un foarte devotat prieten al acestuia. Documentele din expoziție - decizii de investigare, note informative, decizii de interceptare a corespondenței sau de montare a microfoanelor - dovedesc că Securitatea (mai ales prin Direcția a III-a) l-a urmărit pe compozitorul Ion Dumitrescu mai bine de 20 de ani, cât a fost președinte al Uniunii Compozitorilor, cu atât mai mult cu câtpersonalitatea sa puternică, dinamică și nonconformistă le-a trezit permanent suspiciuni.

Prezenta expoziție aduce în fața vizitatorilor și documente referitoare la urmărirea, arestarea și detenția a trei muzicieni cu cariere remarcabile: compozi-torul Dimitrie Cuclin, violonistul și profesorul Garabet Avachian și pianistul Dan Mizrahi.

La 67 de ani, având o creație componistică impresionantă, Dimitrie Cuclin a fost trimis să muncească în colonii de muncă forțată fără să fi fost judecat sau condamnat de vreun tribunal și fără ca la percheziția făcută de Securitate să se fi găsit vreun obiect sau document incriminator.

Profesorul Garabet Avachian a fost arestat de două ori, prima dată în 1941, în urma unui denunț. Declarația sa, care este expusă pe primul panou dedi-cat muzicianului, infirmă, prin argumentele aduse, neadevărurile scrise de delator. Arestarea sa, însă, a făcut ca Securitatea să-l plaseze în rândul persoanelor „sus-pecte” și să-l urmărească. Cea de-a doua arestare, în 1948, urmarea unei simple bănuieli, a făcut ca profesorul Avachian, deja un nume consacrat în lumea învățământului muzical, să stea închis, conform documentelor din prezenta expoziție, câteva luni la Jilava.

Interceptarea unei scrisori din 1965, adresată lui Garabet Avachian de dirijorul Sergiu Celibidache, dovedește că numele profesorului rămăsese în atenția Securității. Dar, mai important, că acesta, unul dintre marii profesori de vioară ai Conservatorului din București, era apreciat, datorită rezultatelor sale, de un muzician de anvergura lui Celibidache.

Probabil cazul cel mai dramatic prezent în expoziție este cel al lui Dan Mizrahi, pianist bine-cunoscut pentru interpretarea lucrărilor lui George Gersh-win.

Documentele din expoziție ne arată abuzurile la care acesta a fost supus nu doar la începutul anilor ’50, când, fără a fi fost judecat pentru vreo vină, a fost arestat pentru 2 ani. Securitatea a continuat să-l urmărească mai bine de 35 de ani, prin filaj, interceptarea corespondenței, folosirea informatorilor și agenților din anturajul său, dosarul său de urmărire informativă, în care figurează sub numele conspirativ „Pianistul”, fiind clasat în 1986.

Nu mă îndoiesc că la acest lucru a contribuit și faptul că Dan Mizrahi a refuzat propunerea de a deveni agent al Securității.

Cea de-a treia expoziție Muzicieni în arhiva C.N.S.A.S. continuă galeria de portrete ale unor personalități din lumea muzicii românești, așa cum sunt revelate de documente păstrate timp de decenii, în arhive.

Ele sunt concludente pentru tipul de societate în care au trăit, în care regimul autoritar ținea sub control, prin orice mijloace, fiecare mișcare, cu scopul de a descoperi și de a reprima chiar și cel mai neînsemnat gest de nesupunere. Iar consecințele suportate de cei care au devenit în ochii autorităților „suspecți” le-au marcat de multe ori întreaga viață.

Este cu atât mai remarcabil faptul că, în climatul tensionat pe care regimul comunist l-a creat încă de la instaurarea sa, muzicieni de talia celor prezentați în această expoziție au reușit, prin creațiile sau prin munca lor de profesori, să contribuie la dezvoltarea muzicii românești.

Autoarea expoziției Muzicieni în arhiva C.N.S.A.S. își exprimă gratitudinea față de Muzeul Național George Enescu pentru punerea la dispoziție a fondului foto-documentar, folosit cu imaginație și creativitate de designerul expoziției, Oana Carianopol, pentru a sublinia anumite trăsături ale personalităților aduse în prim-plan și a configura cadrele generale pe care au fost etalate documentele.

Ioana Raluca Voicu-Arnățoiu

Informații suplimentare găsiți și pe site-ul www.muzicieni-in-arhive.ro.

Panourile expoziției

Panoul Emil Monția

Documente din Dosarul Penal nr. 124165, Arhiva C.N.S.A.S. Fotografii:
- Emil Monția în uniformă militară - fotografie din Arhiva M.N.G.E.
- Partitura Cantec de Primavara - https://www.arq.ro
- Emil Monția la pian - https://www.arq.ro

Panoul George Enacovici

Documente din Dosarul Informativ nr. 527196, Arhiva C.N.S.A.S. Fotografii:
- Principesa Ileana - Wikipedia
- Detaliu arhitectural Schola Cantorum - Wikipedia
- Fondatori Schola Cantorum - www.schola-cantorum.com

Panoul Marcel Mihalovici

Documente din Dosarul S.I.E. nr. 205 și Dosarul Informativ nr. 717, Arhiva C.N.S.A.S. Fotografii:
- Marcel Mihalovici și Monique Haas - București, 1964 - Festivalul Internațional George Enescu (arhiva Ion și Ilinca Dumitrescu).
- fotografii din Arhiva M.N.G.E.

Panoul Dimitrie Cuclin

Documente din Dosarul Penal nr. 13976, Arhiva C.N.S.A.S. Fotografii:
- Dimitrie Cuclin - fotografie din Dosarul Penal nr. 13976, fila 1, Arhiva C.N.S.A.S.
- Dimitrie Cuclin la pian - www.viata-libera.ro
- Dimitrie Cuclin - fotografie din Arhiva M.N.G.E.

Panoul Mihail Andricu

Documente din Dosarul Informativ nr. 203438 (vol.1), Arhiva C.N.S.A.S. Fotografii:
- Carnet membru al Uniunii Compozitorilor -biblacad.ro - Biblioteca Academiei Române.
- Mihail Andricu - fotografi din Arhiva M.N.G.E.
- Memoriu adresat ministrului de interne, general Dumitru I. Popescu, datat 1943
- document din Arhiva M.N.G.E.

Panoul Matei Socor

Document din Dosarul Informativ nr. 2307 (vol. 1), Arhiva C.N.S.A.S. Fotografii:
- Matei Socor la o ședință -ce-am-mai-citit.blogspot.com
- Matei Socor dirijând Orchestra Radio -www.historia.ro
- Coperta partiturii Mama - www.365mag.ro
- Stemele RPR - ro.wikipedia.org/
- partiturile Imnurilor R.P.R. - www.nationalanthems.info

Panoul Ion Dumitrescu (1)

Paginile de documente cu numerele: 254, 272, 275 – provin din Dosarul Informativ nr. 2307 (vol.1), Arhiva C.N.S.A.S.
Documentul cu numărul de pagină 71 provine din Dosarul Informativ nr. 2307 (vol.2), Arhiva C.N.S.A.S.
Fotografii: Ion Dumitrescu – fotografie din Arhiva M.N.G.E.

Panoul Ion Dumitrescu (2)

Paginile de documente cu numărul: 3, 23, 64, 65 - provin din Dosarul Informativ nr. 2307 (vol.), Arhiva C.N.S.A.S.
Documentul cu numărul de pagină 276 provine din Dosarul Informativ nr. 2307 (vol.1), Arhiva C.N.S.A.S.
Fotografii: Ion Dumitrescu – fotografie din Arhiva M.N.G.E.

Panourile Dan Mizrahi (1 și 2)

Documentele provin din Dosarul Informativ nr. 549588 (vol. 1), Arhiva C.N.S.A.S.
Fotografii: - Dan Mizrahi - fotografiile provin Dosarul Informativ nr. 549588 (vol. 1), Arhiva C.N.S.A.S.
Fișă matricolă penal – www.iiccmer.ro (Fișe matricole penale – deținuți politici)

Panou Garabet Avachian (1)

Paginile de documente cu numerele: 15, 24, 35 – provin din Dosarul Informativ nr. 488357, Arhiva C.N.S.A.S.
Fotografii:
- Portret - www.araratonline.com
- dirijorul George Georgescu - extras dintr-o fotografie din arhiva personală a Ioanei Rațiu Răileanu.
- pianistul Valentin Gheorghiu - fotografie din Arhiva M.N.G.E.
- violonistul Ion Voicu – fotografie din Arhiva M.N.G.E.

Panou Garabet Avachian (2)

Paginile de documente cu numerele: 307, 305, 315 – provin din Dosarul Penal nr. 59700, Arhiva C.N.S.A.S.
Documentul cu numărul de pagină 27 provine din Dosarul Informativ nr. 488357, Arhiva C.N.S.A.S.
Fotografie:
- Garabet Avachian - fotografie din Arhiva M.N.G.E.
- Dirijorul Sergiu Celibidache în arhiva Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu