Se împlinesc 111 ani de la nașterea lui Paul Constantinescu, unul dintre cei mai apreciați compozitori români din secolul trecut. Muzician format atât în țară, cât și în străinătate (Conservatorul din Viena), a avut o activitate creatoare intensă, abordând genuri diverse pe care le-a perfecționat mereu.
A fost distins cu Mențiuni, Premiul II și Premiul I la Concursul de compoziție ”George Enescu” în anii 1931, 1932, 1938; a colaborat cu orchestrele importante din România și cu dirijori precum George Georgescu (1887-1964), Ionel Perlea (1900-1970), Constantin Silvestri (1913-1969), Iosif Conta (1924-2006), Cornel Trăilescu (1926-2019), Mircea Cristescu (1927-1955), Ion Baciu (1931-1995) etc.
Operele sale s-au interpretat atât în țară, cât și peste hotare, multe dintre acestea fiind înregistrate la casa de discuri Electrecord, tipărite la Editura Muzicală și Universal Edition (Nunta în Carpaţi, Variaţiuni libere pe o melodie bizantină din sec XIII ș. a.).
Soliști importanți i-au abordat creațiile concertante, printre aceștia numărându-se violoniștii Ștefan Gheorghiu (1926-2010), Ștefan Ruha (1931-2004), pianiștii Ion Filionescu, Paul Baumgartner (1903-1976), Valentin Gheorghiu (1928), Sylvie Mercier, violoncelistul Radu Aldulescu (1922-2006), harpista Liana Pasquali (1915-2010), baritonul David Ohanesian (1927-2007), soprana Lucia Stănescu (1926), balerina Floria Capsali (1900-1928) sau regizorul Jean Rânzescu (1909-1996).
Paul Constantinescu a supraviețuit schimbărilor politice ale vremii ca dealtfel și muzica sa, ajunsă a fi cunoscută și recunoscută în țară și străinătate. A primit distincții atât de la regii României (Carol al II-lea, Mihai), cât și de la autoritățile României Socialiste; a fost profesor la Conservatorul Bucureștean dar a ocupat diverse alte funcții în instituții culturale precum Radiodifuziunea Română sau Oficiul Național Cinematografic.
În concluzie, a avut o carieră cu suișuri și coborâșuri, situații tensionate compensate cu succese răsunătoare.
Cu talent muzical, literar și artistic, Paul Constantinescu și-a înscris numele în lista compozitorilor semnificativi ai României. Lucrările sale rămân dovada unui interes deosebit pentru melosul popular și muzica bizantină, a echilibrului dintre rigoare, inspirație și măiestrie iar imaginea sa este cea a unui compozitor tradițional, dar emblematic pentru muzica românească a secolului XX.
Irina Nițu
Expoziția conține documente din arhiva MNGE, biblioteca UCMR, Casa memorială Paul Constantinescu și Filarmonica Ploiești iar vernisajul are loc online, datorită situației generale actuale.
Panourile expoziției le puteți vizualiza și pe Facebook
2. Obârșii. Anii de școală
Paul Constantinescu s-a născut la Ploieşti în anul 1909, în Strada Elena Doamna nr. 63, parohia Sfânta Treime. Tatăl său, Alexandru, era farmacist, iar mama, Ana (născută Gheorghiu) - profesoară. Paul Constantinescu a învățat mai întâi la Şcoala de băieţi nr. 2, absolvind studiile liceale în 1929, la Liceul “Sf. Petru şi Pavel” din Ploieşti. În această perioadă a studiat în particular vioara cu Boris Koffer şi apoi cu Traian Elian, care i-a predat și elemente de teorie muzicală. Un alt profesor de la liceu care i-a marcat drumul creator a fost dirijorul şi compozitorul Ioan Cristu Danielescu.
Act de naștere
Fotografii:
Părinții (Alexandru și Ana)
Cei trei frați
P. Constantinescu
P. Constantinescu cu vioara, în liceu
P. Constantinescu cu violoncelul (în primul rând, al doilea din stânga), într-un grup de elevi
Desen cu P. Constantinescu în 1927, elev la Liceul Sf. Petru și Pavel din Ploiești semnat „Ionescu Silvan, cl. V R.A.“
3. Anii studenției. Primele lucrări
Între anii 1929 şi 1933 P. Constantinescu a fost student la Conservatorul de muzică şi artă dramatică din Bucureşti unde i-a avut ca profesori pe Faust Niculescu (teorie-solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii), George Breazul (encyclopedia şi pedagogia muzicii), Dimitrie Cuclin (estetică şi forme muzicale) ș. a., dar cel care i-a marcat cu adevărat evoluția profesională a fost compozitorul Mihail Jora. În 1933 P. Constantinescu absolvă conservatorul bucureștean și pleacă pentru un an la Viena, unde audiază cursurile lui Franz Schmidt, Oswald Kabasta şi Joseph Marx, îmbogăţindu-şi cunoştinţele de bizantinologie cu Egon Wellesz.
Scurtă biografie
Certificat de absolvire a unor cursuri la Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București în perioada 1928-1932 semnat de I. Nonna Ottescu și eliberat în anii 1933-1934
Manuscris – prima și ultima pagină din piesa Corbul și Vulpea din caietul de contrapunct (clasa lui Mihail Jora, 1930)
Fotografii :
P. Constantinescu alături de colegii de la Conservator (rândul din mijloc, al doilea din dreapta).
Profesorii Mihail Jora (contrapunct), Alfonso Castaldi (armonie), Dimitrie Cuclin (estetică și forme muzicale), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii) – de la Conservatorul bucureștean și Franz Schmidt și Joseph Marx (compoziție) de la Conservatorul din Viena.
P. Constantinescu la birou, student la Viena (1934)
Academia de muzică de la Viena
Partituri:
2 studii în stil bizantin pentru vioară, violă și violoncel (1929)
4. Teatru muzical: O noapte furtunoasă (I) (1934, revizuită în 1950), operă comică în două acte, libretul de Paul Constantinescu după piesa lui I. L. Caragiale.
“O noapte furtunoasă” a fost o creație cu traiectorie curioasă semnată de Paul Constantinescu, fiind de unii apreciată, iar de alții denigrată. Ideea compunerii acesteia s-a concretizat la Viena, inspirat de piesa marelui dramaturg român. Muzica susține plastic desfășurarea acțiunii care este clar dominată de spiritul satiric al lui I. L. Caragiale.
Afișul deschiderii stagiunii de la Opera Română din București cu O noapte furtunoasă de P. Constantinescu, vineri, 25 octombrie 1935, dirijor Ionel Perlea.
Desen de Aurel Jiquidi inspirat de opera O noapte furtunoasă
Cronică: Mihail Sebastian, Caragiale în muzică, 31.10.1935
Manuscrisul operei O noapte furtunoasă, prima pagină și pagina cu lista personajelor
Fotografii:
I. L. Caragiale
Opera Română din București, 2 ipostaze
Dirijorul Ionel Perlea
Scene din operă
Paul Constantinescu la repetiții
5. Teatru muzical: O noapte furtunoasă (II)
Repertoriul Operei Române – Stagiunea 1936-1937 respectiv 1938-1939, ambele incluzând opera O noapte furtunoasă
3 desene de Aurel Jiquidi inspirate de scene din opera O noapte furtunoasă
Caietul-program al operei, semnat Mihai Brediceanu (1951)
Afișul operei (1951), dirijor C-tin Silvestri, regia Jean Rânzescu
Articol de P. Constantinescu, Cum l-am văzut pe Caragiale în muzică, București, 1962 (Semicentenarul morții lui I. L. Caragiale)
Fotografii:
P. Constantinescu împreună cu C-tin Silvestri și Jean Rânzescu la o repetiție a operei O noapte furtunoasă (1951)
Scenă din operă (1997), Opera Națională București
6. Lucrări coregrafice
Baletul Nunta în Carpaţi a fost compuspe libretul Floriei Capsali şi Mitiţă Dumitrescu, reprezentat cu succes la Opera Română și la Staats Oper din Viena în stagiunea anului 1943. Partitura a fost tipărită de Universal Edition. De succes s-au bucurat și alte titluri de lucrări coregrafice în a căror distribuție a figurat Floria Capsali, dar nu numai.
Nuntă în Carpați (1938) – poem coregrafic într-un act. (Suita de balet cu același nume a câștigat Premiul I la Concursul de compoziție ”George Enescu” din anul 1938).
Afișul Operei Române – 30 ianuarie 1972, Nuntă în Carpați de Paul Constantinescu. Libretul, regia și coregrafia: Floria Capsali. Conducerea muzicală: Cornel Trăilescu.
Fotografii:
Dirijorul Cornel Trăilescu
Scenă coregrafică din Nuntă în Carpați
Afiș: Quinto Concerto Sinfonico, vineri, 15 martie 1940, dirijor Ion Perlea, pianist Paul Baumgartner, Orchestra della Scala, Milano. În program, suita baletului Nuntă în Carpați de Paul Constantinescu
Cronică, 6 ianuarie 1941 în Observer, Berliner Borsenzeitung
Pană Lesnea Rusalim (1955) – dramă lirică în 3 acte (5 tablouri). Libret de Victor Eftimiu după poemul său epic Poveste haiducească.
Manuscris - Pană Lesnea Rusalim, pagina de titlu semnată Paul Constantinescu.
Fotografii:
Victor Eftimiu
Paul Constantinescu, David Ohanesian (Pană Lesnea Rusalim) și Lucia Stănescu (Măriuca) în 1957, cu ocazia primei audiții a operei la Cluj, 27 iunie 1957.
Joc și Doină pentru orchestră simfonică (29 dec. 1936) – coregrafie de Floria Capsali, manuscris dedicat acesteia, Trei dansuri simfonice românești
Fotografii: Floria Capsali în două ipostaze: Joc Oltenesc și Fata din Drăguș, momente coregrafice semnate Floria Capsali.
Copertă de disc – Paul Constantinescu - Trei dansuri simfonice românești
7. Muzică de film și scenă
Ca angajat al Oficiului Național Cinematografic, compozitorul a compus o serie de lucrări pentru filme artistice, documentare și piese de teatru.
Contract de angajament între Oficiul Național Cinematografic (O.N.C.) și Paul Constantinescu (1941-1942)
Titluri de muzică pentru film - listare olografă
Manuscrise – partituri:
Uvertura piesei Matei Millo de Mircea Ștefănescu (1953)
Toamna în Delta Dunării (1951), muzică film documentar, prima pagină
Drăguș (1944), film documentar, prima pagină
Peleșul (1943), film documentar, prima pagină
Răsună Valea (1949), film documentar, prima pagină
Fotografie Paul Constantinescu, Matei Millo
Castelul Peleș (Foto Mediafax)
8. Creații simfonice
Abil utilizator al aparatului simfonic, Paul Constantinescu compune piese dedicate acestuia fie orchestrând lucrări camerale pre-existente, fie compunând pagini simfonice precum « Simfonia ploieșteană », dedicată orașului său natal. Despre această simfonie, afirma: ”M-am gândit să scriu în viitorul cel mai apropiat o lucrare în cinstea Ploieştilor şi ploieştenilor; o suită simfonică prin care să-l zugrăvesc cronologic şi specific şi anume: partea I-a: Ploieşti, oraşul grădinilor dintre Prahova şi Teleajen; Sherzo: Han Țugulea, unde trăgeau pe vremuri ţăranii cu căruţele şi negustorii cu chervanele; Andante: odă eroilor de la Plevna şi Mărăşeşti; Final: Ploieştii, oraşul martir, oraşul industriei crescânde, oraşul viitorului, aşa cum îl întrevăd ridicându-se din dărâmăturile de data aceasta necesare.” (P. Constantinescu)
Manuscrise:
Suita românească (1930-1936), pagina de titlu și ultima pagină
Concert pentru orchestră de coarde (1947), prima pagină
Juventus – Uvertură sportivă (1952), prima pagină
Simfonia ploieșteană (1961), pagina de titlu
Simfonia I (1945), ultima pagină
Balada haiducească pentru orchestră, prima pagină
Fotografii: Ion Baciu, dirijor
Afiș de concert – Sinfonia ploeșteană, Filarmonica de Stat Ploiești, stagiunea 1961-62, dirijor, Ion Baciu
Copertă de disc: Paul Constantinescu, Simfonia nr. 1, Orchestra Simfonică ”Moldova”, dirijor, Ion Baciu
Articol de presă: Musiche di Enescu e Constantinescu, în Settimana Radio, 30 decembrie 1962
9. Creații concertante
Creația concertantă a lui Paul Constantinescu conține titluri care s-au bucurat de interpreți de excepție precum Valentin Gheorghiu, Ștefan Gheorghiu, Ștefan Ruha, Radu Aldulescu, Liana Pasquali. Triplul Concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră constituie un « cântec de lebădă » al autorului, acesta ascultând înregistrarea pe patul de moarte. Limbajul muzical al concertului este unul de factură modernă, desprins de tehnica de compoziție preponderent tradițională a compozitorului manifestată în majoritatea creațiilor sale anterioare.
Manuscrise:
Concert pentru pian și orchestră (1952), prima pagină
Concert pentru vioară și orchestră (1957), coperta partiturii editate.
Concert pentru harpă și orchestră (1960), pagina de titlu – dedicat harpistei Liana Pasquali
Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră (1962-63)
Afișe:
Concert festiv, 23 aprilie 1945 (25 de ani de la înființarea Uniunii Compozitorilor Români). În program, Fantezie și Fugă pentru pian și orchestră de P. Constantinescu. Solist, Ion Filionescu; dirijor, George Enescu
Concert Simfonic – Festival de muzică românească, 16-17 mai 1953, dirijor C-tin Silvestri (prima audiție a Concertului pentru pian și orchestră, solist Valentin Gheorghiu)
Coperte de disc:
Paul Constantinescu – Concert pentru pian și orchestră, solist Valentin Gheorghiu, dirij. C-tin Silvestri, Orchestra Națională a Radiodifuziunii franceze
Paul Constantinescu – Concert pentru vioară și orchestră, solist Ștefan Ruha, dirijor, Mircea Cristescu, Orchestra simfonică a Filarmonicii din Cluj
Paul Constantinescu – Triplul concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră, soliști: Ștefan Gheorghiu (vioară), Radu Aldulescu (violoncel), Valentin Gheorghiu (pian), dirijor Iosif Conta, Orchestra simfonică a Radioteleviziunii
Fotografii:
P. Constantinescu împreună cu C-tin Silvestri și Ion Dumitrescu Sylvie Mercier, pianistă
Mircea Cristescu, dirijor și/sau Mircea Cristescu împreună cu Șt. Ruha
Liana Pasquali, harpistă
Ion Filionescu, pianist
Scrisori:
Paul Constantinescu către Constanța Erbiceanu, 2 pag.
Scrisoare Sylvie Mercier către Paul Constantinescu, 2 pag.
10. Concert aniversar – Paul Constantinescu 50 de ani
La împlinirea vârstei de 50 de ani, Paul Constantinescu a fost sărbătorit de autorităţile locale ale Ploieştiului, organizându-i-se în data de 7 iulie 1959 un concert aniversar cu fast. În program au figurat: Concertul pentru vioară şi orchestră,solist Ştefan Gheorghiu; Balada haiducească pentru violoncel şi orchestră, solist, Radu Aldulescu; Concertul pentru pian şi orchestră, solist Valentin Gheorghiu; Brâul. Dans simfonic. La eveniment au participat personalitățile muzicale ale vremii iar compozitorul aniversat a rostit un discurs emoționant și a fost invitat să-și dirijeze piesa din finalul concertului.
Afiș: Concert Simfonic Festiv, 7 iulie 1959, Orchestra Simfonică ”Ciprian Porumbescu”, Ploiești – Pentru sărbătorirea compozitorului Paul Cpnstantinescu cu ocazia împlinii a 50 de ani de viață
Manuscris: Concert pentru vioară și orchestră (1957), prima pagină
Coperte de disc Electrecord cu compozițiile lui Paul Constantinescu:
Balada pentru violoncel și orchestră
Concertul pentru pian și orchestră
Brâul
Fotografii:
Paul Constantinescu
Ștefan Gheorghiu, violonist
Valentin Gheorghiu, pianist
Radu Aldulescu, violoncelist
Discursul lui P. Constantinescu ținut pe scenă cu prilejul concertului său aniversar.
11. Piese instrumentale, camerale și pentru pian
Manuscrise:
Concert pentru cvartet de coarde
Două studii în stil bizantin (1929) pentru vioară, violă și violoncel
Șapte gâște potcovite pentru pian
Toco-Toccatina pentru pian (1961), prima și ultima pagină
Preludiu pentru pian solo, prima pagină (manuscris de copist)
Coperta partiturii Patru fabule
Fotografie: Paul Constantinescu
12. Lucrări vocale, corale și vocal-simfonice
Multe dintre creațiile lui P. Constantinescu au avut un destin sinuos. Oratoriul Patimile Domnului, după succesul repurtat la prima reprezentare, a fost acuzat că ar fi un plagiat, fiind rescris ulterior. Alte lucrări, precum Cantata Basarabiei ori cantata Moartea eroului au devenit „muzică de sertar” din cauza situației politice a vremii. Ca fapt divers, autorul a revenit constant asupra partiturilor sale, operând numeroase modificări, realizând de-a lungul timpului variante ale lor.
Manuscrise :
Riga Crypto și Lapona Enigel (I. Barbu)(1936), versiune pentru voce și pian, prima pagină
Frunzuliță iasomie (miniatură corală)
Boerii (Șt. O. Iosif) (lucrare corală), prima pagină
Se ceartă cucu cu corbu (lucrare corală), prima pagină
Miorița (1951), baladă populară pentru cor mixt, pagina de titlu
Liturghia în stil psaltic (1936), pagina de titlu
Moartea eroului, cantată pentru cor bărbătesc, mezzosoprană, bariton și orchestră, prima pagină
Cântarea Basarabiei, (vocal-simfonic) prima pagină
Nașterea Domnului, oratoriu bizantin de Crăciun, prima pagină
Patimile și Învierea Domnului, oratoriu bizantin de Paști, prima pagină (manuscris de copist)
Programe de sală:
Paul Constantinescu, ”Patimile și Învierea Domnului” – prima audiție a versiunii definitive, 12-14 aprilie 1990, Ateneul Român din București. Dirijor, Cristian Mandeal. Maestru de cor, Valentin Gruescu
Concert vocal-simfonic, Paul Constantinescu – ”Nașterea Domnului”, 26-27 decembrie 1991, Ateneul Român. Dirijor, Cristian Mandeal
Fotografii:
Ateneul Român din București
Cristian Mandeal, dirijor
Desen de Baboie: George Enescu dirijândoratoriul Patimile și Învierea Domnului de Paul Constantinescu la Ateneul Român, 3 martie 1946
13. Paul Constantinescu – Profesorul
După o perioadă de aproximativ un an la catedra de muzică vocală a Liceul “C. Brătianu” din Lugoj, P. Constantinescu a ocupat funcția de profesor la Academia de Muzică Religioasă din Bucureşti (1937-1941) unde a predat armonie, contrapunct şi muzică religioasă. Între 1941 şi 1944 a fost profesor la Şcoala elevilor muzicanţi militari şi la Institutul de teatru al Armatei din Bucureşti iar la Academia de Muzică și Artă Dramatică din Bucureşti (ulterior Conservatorul de Muzică « Ciprian Porumbescu »), Paul Constantinescu a predat ca prof. suplinitor și apoi titular (din anul 1943) timp de trei decenii.
Decizie de acordare a postului de profesor la catedra de muzică vocală de la Liceul din Lugoj, 22 iulie 1935
Decizie de acordare a postului de profesor la catedrele de Cânt gregorian, Orgă și Pian la Academia de Muzică Religioasă a Patriarhiei, 22 februarie 1937
Decizie de acordare a postului de profesor cu titlu provizoriu la catedrele de Armonie și Compoziție bisericească – secția Muzică religioasă din cadrul Academiei de Muzică și Artă Dramatică din București, 1 februarie 1943
Decizie de acordare a postului de profesor la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu, București, 1 mai 1951
Decizie de acordare a postului de profesor de Armonie la catedra de Compoziție din cadrul Conservatorului de Muzică Ciprian Porumbescu, București, 26 noiembrie 1953
Decizie de acordare a postului de profesor la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu, București, 1 septembrie 1956
Hotărâre de acordare a gradului didactic superior de profesor, în specialitatea Armonie, la Conservatorului de Muzică Ciprian Porumbescu, București, 22 octombrie 1960
Invitație în juriul de canto popular din cadrul Festivalului Tineretului și Studenților din Moscova, 1957, semnată Galina Ulanova, David Oistrah și D. Șostakovici și adresată lui Paul Constantinescu
Fotografii:
Paul Constantinescu
Paul Constantinescu în mijlocul unor colegi. (De la stânga, la dreapta : Zeno Vancea, Theodor Rogalski, Paul Constantinescu, Arcadie Filipenco, Ion Dumitrescu, George Georgescu, Mauriciu Vescan, Sergiu Natra, Aram Haciaturian, Hilda Jerea, Diamandi Gheciu, Radu Paladi, I. D. Chirescu, A. Szekely, ???, Ludovic Feldman). 1951, Aeroportul Băneasa
14. Distincții
De-a lungul timpului, Paul Constantinescu a fost răsplătit cu diverse premii și distincții pentru creația și activitatea sa.
Lista distincțiilor obținute de P. Constantinescu între 1931-1963
Meritul Cultural pentru Artă – Cavaler clasa a II-a, 7 iunie 1940
Meritul Cultural – Cavaler clasa I, 1 februarie 1943
Meritul Cultural – Ofițer, 15 iunie 1946
Ordinul Muncii, clasa a II-a – cu prilejul semicentenarului
Paul Constantinescu – reproducere după pastelul lui Octav Angheluță
15. Caricaturi, autoportrete, desene
Înzestrat cu sprit critic, îndemânare artistică și talent de desenator, Paul Constantinescu este autorul a numeroase portrete, schițe, caricaturi, desene în care și-a imortalizat numeroși colegi de breaslă.
Autoportret
Caricaturi:
Ada Brumaru
Garabet Avachian
C-tin Bugeanu
C-tin Palade
Jean Bobesco
Mircea Chiriac
Tiberiu Olah
Wilhelm Berger
16. Epilog
În semn omagial, în orașul natal al lui P. Constantinescu există câteva instituţii culturale care îi poartă numele: Filarmonica din Ploiești (din anul 1993), Muzeul Memorial “Paul Constantinescu” (deschis tot în 1993, în casa fratelui acestuia, donată de inginera Eleonora Constantinescu, cumnata compozitorului), Corala “Paul Constantinescu” și Asociaţia Culturală “Paul Constantinescu”.
Fotografii:
2 imagini de la funeraliile compozitorului
Casa memorială Paul Constantinescu din Ploiești
Scrisori :
Silvie Mercier, 1 ianuarie 1964
Nadia Boulanger, 27 august 1967
Articol: Paul Constantinescu - Omagiu postum semnat Victor Giuleanu
Diplomă de Cetățean de Onoare al Municipiului Ploiești, titlu acordat post-mortem compozitorului Paul Constantinescu, mai 2009
Paul Constantinescu – Desen de Cik Damadian