Expoziția "Orient și Occident în muzicile saloanelor princiare și boierești din Principatele Române în secolul al XIX-lea" la Muzeul de Artă „Vasile Grigore – pictor și colecționar”

Imagini de la expoziție:

La Muzeul de Artă Vasile Grigore – pictor și colecționar, personalitatea pictorului și colecționarului Vasile Grigore (1935–2012) se leagă firesc de tematica expoziției dedicate influențelor orientale și occidentale din spațiul românesc al secolului al XIX-lea. Fascinat de universul epocii fanariote și de rafinamentul cultural al acesteia, artistul a reunit de-a lungul vieții o valoroasă colecție de artă orientală și extrem-orientală, salvând și integrând în circuitul cultural numeroase obiecte reprezentative pentru estetica și atmosfera acelei perioade.

Pasiunea sa pentru colecționare s-a concretizat în adunarea unor piese de artă decorativă orientală, textile și covoare specifice epocii fanariote, multe dintre acestea regăsindu-se astăzi în expoziția permanentă a muzeului. Colecția reflectă sinteza culturală dintre Orient și Occident care a definit societatea românească a secolelor XVIII–XIX și evidențiază influențele orientale asupra gustului artistic și modului de viață din Principate.

În acest context, expoziția foto-documentară Orient și Occident în saloanele boierești ale secolului al XIX-lea completează și pune în valoare universul colecției Vasile Grigore, oferind publicului o perspectivă amplă asupra dialogului cultural dintre spațiul românesc, Balcani și Occident.

Realizată de prof.univ.dr.habil. Nicolae Gheorghiță,  expoziția Orient și Occident în muzicile saloanelor princiare și boierești din Principatele Române în secolul al XIX-lea ilustrează practicile muzicale ale epocii și conexiunile acestora cu tradițiile din Balcani, Europa Centrală și Occidentală.  Totodată, ea evocă sensibilitatea, mentalitatea și atmosfera societății românești de acum două secole, surprinzând felul în care influențele culturale diverse au modelat identitatea artistică și socială a vremii.

Impresionează melanjul sonor care a caracterizat Țările Române în secolul al XIX-lea și eterogenitatea practicilor muzicale locale, evidențiind rolul acestora în construcția unei identități sociale și culturale a elitelor din Valahia și Moldova, în contextul trecerii societății românești de la cutumele orientale la cele specifice Europei Occidentale.

Expoziția susține obiectivul proiectului FANAR (Formarea de audiențe pentru noi abordări revivaliste), de readucere în atenția publicului a tradițiilor muzicale ieșite din uz (în special repertorii din perioada fanariotă) și revigorare a patrimoniului muzical vechi.

Proiectul FANAR (Formarea de audiențe pentru noi abordări revivaliste) este o inițiativă culturală a Asociației REVIVART și a UNMB, cofinanțată de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).  Proiectul sondează sonoritățile oriental levantine ale folclorului urban din Principatele Române printr-un program complex ce include concerte, expoziții tematice, masterclass-uri și ateliere muzicale nonformale.

Muzicile epocii fanariote, adesea neglijate în cercetările moderne, oferă un teren fertil pentru o abordare interdisciplinară care îmbină etnomuzicologia, istoria culturală și teoria patrimoniului. Într-un context în care influențele occidentale încă nu remodelaseră viața socială din Principatele Române, aceste teritorii aflate sub administrația otomană au dezvoltat o cultură muzicală distinctă, profund marcată de sonorități orientale. Numeroase repertorii, conservate în notații precum cea mediobizantina sau cea a lui Dimitrie Cantemir (1673-1723), sunt astăzi greu accesibile fără o expertiză specializată, dar oferă perspective valoroase asupra interacțiunilor culturale și asupra modului în care muzica funcționa ca vector identitar.

Panourile expoziției – Dansuri și formații tradiționale, Soliști și formații tradiționale, Baluri și serate, Formații și soliști de muzică occidentală, Repertorii – cuprind documente și fotografii selecționate și puse la dispoziție de prof.univ.dr.habil. Nicolae Gheorghiță și măiestrit aranjate în pagină de graficianul Oana Carianopol.

Proiectul FANAR propune o explorare performativă a epocii fanariote în vederea formării și fidelizării unor audiențe naționale pentru Ansamblul de muzică veche „Dimitrie Cantemir”. Repertorii rare de sec. XVIII–XIX vor fi reinterpretate printr-o abordare interdisciplinară, centrată pe binomuri conceptuale precum elitismul și marginalizarea, apartenența identitară și stigma etnică. Muzica veche va fi tratată ca vector de memorie colectivă și instrument de reconstrucție culturală. Proiectul include 50 de ateliere pentru 300 de beneficiari (muzici tradiționale, cobză,oud, kemence, percuție, tehnică de cânt oriental), contribuind la cultivarea unei audiențe conștiente din punct de vedere cultural.

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Panourile expoziției