Expoziția "Muzicieni români în arhiva fostei Securități păstrată de C.N.S.A.S"

Deși s-au publicat numeroase cărți și studii biografice despre marile nume ale muzicii românești, o serie de evenimente din viața lor, care le-au marcat existența și fără îndoială creația, au rămas  necunoscute, fiind timp de decenii ascunse în dosarele fostei Securități

Alcătuită dintr-o selecție de panouri care provin din seria expozițiilor Muzicieni în Arhiva C.N.S.A.S., realizate de cercetătoarea Ioana Raluca Voicu cu  Muzeul Național George Enescu, prezenta expoziție aduce în fața publicului documente neobișnuite pentru vizitatori: note informative, rapoarte, hotărâri judecătorești, scrisori care au fost oprite să ajungă la destinatari, fotografii de filaj, etc. 

Documentele păstrate în arhiva C.N.S.A.S. pe care le puteți vedea în prezenta expoziție, ne revelează partea nevăzută și nebănuită a vieților unora dintre muzicienii ale căror nume apăreau pe afișe, în ziare, în articole pline de elogii sau care prezentau succesele lor în străinătate ca pe realizări ale „culturii naționale”. Cine și-ar fi putut imagina că George Enescu, plecat în exil în 1946, Mihail Jora, unul dintre creatorii școlii românești de compoziție, Paul Constantinescu sau Mihail Andricu  au fost permanent urmăriți de Securitate?!   Cum ne-am putea imagina azi că artiști care au fost decenii stelele scenei Operei din București, - Dinu Bădescu, Șerban Tassian, Valentina Crețoiu, Cornelia Gavrilescu - au fost pedepsiți cu închisoarea, pentru că  opiniile lor nu erau conforme cu ideologia și propaganda partidului comunist?! Cum ne-am putea imagina azi că un dirijor de talia lui Antonin Ciolan, a putut fi cercetat în stare de arest, sub acuzația absurdă de a fi fost „criminal de război”, sau că o personalitate de talia lui Dimitrie Cuclin, arestat la 65 de ani, a putut executa 2 ani de muncă silnică la Canal?! Cum să-și imagineze tinerii de azi ce li se putea întâmpla celor care alegeau să trăiască în altă țară, adică „fugeau” din România, pentru a avea libertatea să colaboreze cu impresari sau case de discuri, fără impuneri și intervenții ale statului?! Unul dintre cazurile cele mai dramatice a fost cel al pianistului Mîndru Katz, care a făcut o carieră internațională excepțională, dar, fiind condamnat în contumacie la 15 ani de temniță grea, nu a mai putut reveni niciodată în România, iar despre cariera lui nu s-a mai spus oficial nici un cuvânt.

Vizitatorii expoziției vor fi surprinși de dârzenia și curajul lui Mihail Jora, opozant declarat al oricărui fel de intruziune politică în domeniul artei. Atitudinea lui față de regimul comunist și impunerea directivelor trasate de la Moscova privind muzica, a dus la eliminarea lui din Uniunea Compozitorilor, deși era unul dintre fondatorii ei, ca și din corpul profesoral al Conservatorului din București, unde era profesor de compoziție de două decenii.

Sau de modul în care, timp de șase ani, a fost urmărit permanent Mihail Andricu, prin intermediul microfoanelor montate în apartamentul său.

Dinu Lipatti, Sergiu Celibidache, Constantin Silvestri sau Ionel Perlea, care au concertat pe marile scene ale lumii, au fost urmăriți în țară sau în străinătate, unde se stabiliseră în perioade și din motive diferite, dosarele întocmite pe numele lor de fosta  Securitate, însumând zeci și zeci de pagini.  

Desigur, vizitatorii expoziției vor fi impresionați de cele trei panouri dedicate lui George Enescu, care cuprind documente din dosarul instrumentat pe numele lui de S.I.E. Vor fi surprinși să citească declarația sa prin care a admis, în 1946, „ca omagiu pentru M.S. Regele Mihai I și în semn de dragoste pentru țărănimea noastră” să figureze „pe lista deputaților fără de partid”, și nu pe cea a Blocului Partidelor Democratice, așa cum a pretins propaganda regimului timp de decenii.

Documentele fostei Securități - păstrate acum în arhiva C.N.S.A.S.-  ne revelează însă nu numai partea nevăzută a vieții celor amintiți, dar, în aceeași măsură și caracterele lor puternice și demnitatea, care, alături de calitățile muzicale excepționale și munca neobosită, întregesc portretele muzicienilor prezentați în această expoziție.

Autoarea expoziției își propune – prin demersul întreprins -  nu doar să aducă elemente noi biografiilor muzicienilor asupra cărora s-a aplecat cercetarea sa, ci să-i omagieze și ca oameni care au găsit calea afirmării artei lor, fără a face compromisuri, unii dintre ei cu mari sacrificii personale.

Documentele prezente în expoziție sunt însoțite de fotografii, care provin din fondul  Muzeului Național George Enescu, folosite de designerul expoziției, Oana Carianopol, pentru a configura cadrele generale pe care au fost etalate documentele.

Autoarea expoziției Muzicieni români în arhiva fostei Securități păstrată de C.N.S.A.S. își exprimă gratitudinea față de cei care au făcut posibilă cercetarea și realizarea acesteia, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Muzeul Național George Enescu, și, nu în ultimul rând, față de Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I – Filiala Constanța care o găzduiește.

dr. Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu