Vernisajul expoziției „Muzicieni români în arhivele CNSAS”

Joi, 10 octombrie 2024, ora 18.00, în Atriumul Bibliotecii Naţionale, Muzeul Național „George Enescu” și Biblioteca Națională a României vă invită la vernisajul expoziției  „Muzicieni români în arhivele CNSAS”.

Găzduită la sediul Bibliotecii Naționale din București, bulevardul Unirii nr. 22, Sala Atrium expoziția este alcătuită dintr-o selecție de panouri care provin din seria expozițiilor muzeului  Muzicieni în Arhiva C.N.S.A.S., realizate de cercetător Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu, expresie a demersul constant al acesteia de a face cunoscute publicului interesat date și evenimente  menite să  întregească biografiile unor compozitori sau interpreți. Sunt aduse în fața publicului documente neobișnuite pentru vizitatorii unei expoziții, cum sunt note informative, rapoarte, hotărâri judecătorești, scrisori care au fost oprite să ajungă la destinatari, fotografii de filaj etc. George Enescu, Mihail Jora, Mihail Andricu, George Georgescu, Dinu Lipatti, Ionel Perlea, Marcel Mihalovici, Emil Monția sunt muzicienii evocați în această expoziție, toți deveniți cazuri atent urmărite de autorități în perioada de instaurare și consolidare a regimului comunist (1945-1965). Documentele din arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității sunt însoțite de fotografii, care provin din fondul Muzeului Național ”George Enescu”, iscusit puse în pagină de graficianul Oana Carianopol.

Expoziția este îmbogățită cu documente de o rară valoare, din colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale: partituri cu dedicaţii autografe ale compozitorilor Mihail Andricu, Marcel Mihalovici, Mihail Jora, Emil Moţia; Ex libris George Georgescu pe majoritatea partiturilor, precum şi omagiul Uniunii Compozitorilor cu ocazia împlinirii de către acesta a 70 de ani de viaţă, cea mai veche partitură, "Oltul" pentru voce şi pian de Emil Monţia, promovată de “Centrala Caselor Naţionale pentru învăţături şi îndemnuri bune" la 26.01.1919, documente apărute prin grija editurilor Jean Feder (Furnizor al Curţii Regale), Fundaţia pentru Literatură şi Artă "Regele Carol II", Editions Salabert, D. Rahter Verlag. Bibliotecarului Raluca Bucinschi și graficianului Constantin Popovici le datorăm valorificarea prin text și imagine a acestor documente.

Vernisajul va fi urmat de un concert vocal -instrumental, susținut de soliști ai Teatrului Muzical ”Ambasadorii”, elevi ai Colegiului Național de Muzică ”George Enescu” și membri ai Asociației Culturale ”Arta Sonoră”, care vor prezenta publicului piese din creația compozitorilor români evocați în prezentările expoziției.

Expoziția va fi dechisă publicului în perioada 10 – 31 octombrie 2024, între orele 8,00 – 20,00 intrarea fiind liberă.

Partener media Lumina Cuvântului

Muzicieni în Arhivele C.N.S.A.S.

Deși s-au publicat numeroase cărți și studii biografice despre marile nume ale muzicii românești, o serie de evenimente din viața lor, care le-au marcat existența și fără îndoială creația, au rămas  necunoscute, fiind timp de decenii ascunse în dosarele fostei Securități.

Expoziția de față se înscrie în demersul constant al autoarei Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu de a face cunoscute publicului interesat astfel de date și evenimente, să întregească biografiile unor compozitori sau interpreți, printr-o cercetare atentă, prin publicarea unor studii, articole și cărți. 

Prezenta expoziție este alcătuită dintr-o selecție de panouri care provin din seria expozițiilor Muzicieni în Arhiva C.N.S.A.S., realizate de Muzeul Național George Enescu. Ea aduce în fața publicului documente neobișnuite pentru vizitatorii unei expoziții, cum sunt note informative, rapoarte, hotărâri judecătorești, scrisori care au fost oprite să ajungă la destinatari, fotografii de filaj etc. 

George Enescu, Mihail Jora, Mihail Andricu, George Georgescu, Dinu Lipatti, Ionel Perlea, Marcel Mihalovici, Emil Monția sunt muzicienii evocați în această expoziție. Și aceasta pentru că, în perioada de instaurare și consolidare a regimului comunist (1945-1965), toți au devenit cazuri atent urmărite de autorități. Metodele folosite de Securitate nu au avut neapărat legătură cu opoziția pe care acești muzicieni au manifestat-o față de regim. Ele se înscriau în politica partidului ajuns la putere de a reprima orice fel de neaderență la schimbările produse în viața socială, politică și culturală a României, la limitarea drastică a libertăților de orice fel, și la transformarea artei într-o unealtă a propagandei.

Vizitatorii expoziției vor avea prilejul să vadă un fragment din povestea folcloristului și compozitorului Emil Monția, mai puțin cunoscut publicului meloman, unul dintre semnatarii documentului de înființare a Societății Compozitorilor Români, participant la evenimentul istoric de la 1 decembrie 1918, ca delegat la Adunarea Națională de la Alba Iulia, și care a fost ales membru al Marelui Sfat Național Român.
Vor fi surprinși de dârzenia și curajul lui Mihail Jora, opozant declarat al oricărui fel de intruziune politică în domeniul artei. Atitudinea lui față de regimul comunist și impunerea directivelor trasate de la Moscova privind muzica, a dus la eliminarea lui din Uniunea Compozitorilor, deși era unul dintre fondatorii ei, ca și din corpul profesoral al Conservatorului din București, unde era profesor de compoziție de două decenii.

Sau de modul în care, timp de șase ani, a fost urmărit permanent Mihail Andricu, prin intermediul microfoanelor montate în apartamentul său.

Nici muzicienii cu mari cariere internaționale, ca dirijorul George Georgescu, nu au scăpat de supravegherea atentă a Securității.

Nu lipsesc din această expoziție nici documente cu impact dramatic, ce dezvăluie că și muzicienii români stabiliți în străinătate erau supravegheați, deși unii dintre ei trăiau aici dinainte de schimbarea regimului politic din România. Este vorba despre marele pianist Dinu Lipatti, plecat din România la începutul anilor 40, compozitorul Marcel Mihalovici, stabilit la Paris din 1919, legat de Enescu, dar și de alți compozitori români din generația sa printr-o caldă prietenie. Nu mai puțin impresionante sunt notele informative și rapoartele care relatează despre vizita făcută după mulți ani în România, a dirijorului Ionel Perlea, a cărui prezență la pupitrul unor mari orchestre europene și din Statele Unite, au fost elogios consemnate de presa internațională.

Desigur, vizitatorii expoziției vor fi impresionați de cele trei panouri dedicate lui George Enescu, care cuprind documente din dosarul instrumentat pe numele lui de S.I.E. Vor fi surprinși să citească declarația sa, prin care a admis, în 1946, „ca omagiu pentru M.S. Regele Mihai I și în semn de dragoste pentru țărănimea noastră” să figureze „pe lista deputaților fără de partid”, și nu pe cea a Blocului Partidelor Democratice, așa cum a pretins propaganda regimului, timp de decenii.

Documentele sunt însoțite de fotografii, care provin din fondul Muzeului Național George Enescu, folosit de designerul expoziției, Oana Carianopol, pentru a configura cadrele generale pe care au fost etalate documentele.

Autoarea expoziției Muzicieni în Arhiva C.N.S.A.S. își exprimă gratitudinea față de cei care au făcut posibilă cercetarea și realizarea ei, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității și Muzeul Național George Enescu, și, nu în ultimul rând, mulțumește Bibliotecii Naționale care îmbogățește expoziția cu documente și partituri din propriile colecții și o găzduiește .

Ioana Raluca Voicu-Arnăuțoiu

Mai multe informații www.muzicieni-in-arhive.ro