În fiecare an, în luna septembrie, milioane de cetăţeni sunt invitaţi să viziteze monumente istorice sau să ia parte la evenimente prin care cunosc patrimoniul cultural din întreaga Europă cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la iniţiativa comună a Consiliului Europei şi a Uniunii Europene. Din anul 1992 şi în România, Zilele Europene ale Patrimoniului oferă participanţilor ocazia să descopere nu numai monumente istorice, dar și patrimoniul cultural mai puţin cunoscut care, în mod obişnuit, nu sunt accesibile publicului larg.
În data de 21 septembrie, pentru a marca Ziua Patrimoniului European, muzeul oferă publicului său acces liber și ghidaj gratuit la sediile de la Sinaia – Casa Memorială ”George Enescu” și Tescani - ”Secția Dumitru și Alice Rosetti – Tescanu – George Enescu”., în programul normal de vizitare.
La Sinaia, publicul este invitat la o interesantă prezentare a vitraliilor din sediul de la București al muzeului, adăpostit în Palatul Cantacuzino. Aflat în continuare în restaurare, palatul își va dezvălui una dintre comori în cadrul evenimentului organizat la Casa memorială ”George Enescu”, din cartierul Cumpătu, sâmbătă, 21 septembrie 2024, începând cu ora 12,00.
Prezintă Amalia VERZEA, artist monumentalist, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România, expert în vitraliu și restaurare al Ministerului Culturii, pictor vitralist și restaurator atestat al Patriarhiei Ortodoxe Române, membru tehnic în Corpus Vitrearum Medii Aevi – Italia
Despre Zilele Europene ale Patrimoniului
În anul 2024, Consiliul Europei a ales tema Routes, Networks and Connections, care evidențiază, printr-o călătorie în spațiu și timp, modul în care patrimoniul din diferite țări ale Europei contribuie la un patrimoniu cultural comun. Rutele Culturale sunt canale pentru dialogul intercultural, promovând o mai bună cunoaștere și înțelegere a identității culturale europene.
Este interesant de menționat că teza coridoarelor culturale a fost formulată, în jurul anilor '80, de un român, academicianul Răzvan Theodorescu (1939-2023 ). Acesta a pornit de la analiza caracterului internaţional al extremităţilor Dunării de Jos, unde, alături de români, au convieţuit bulgari şi maghiari, sârbi şi greci, italieni, tătari şi turci, identificând asemenea ”coridoare” pe care au circulat, mai ales dinspre sud spre nord, idei, bunuri culturale, forme de artă, meşteri şi cărturari; s-au evidențiat, astfel, moduri de constituire, încă din preistorie,a unor nuclee culturale în ţinuturile răsăritene ale continentului nostru. Ulterior, UNESCO, a luat în considerare aceste ipoteze într-un proiect cu caracter internaţional ce ilustra şi faptul că asemenea coridoare erau cele care explicau unitatea unui vast şi divers spaţiu geografic şi istoric, multicultural, multiconfesional şi multireligios între Orientul asiatic şi Occidentul european.
Tema generoasă a acestei ediții oferă posibilitatea iniţierii organizării unui evantai de evenimente culturale ce vor avea în centru patrimoniul construit, aflat în proprietate publică sau privată, în care se va permite accesul (fizic sau virtual), prin intermediul vizitelor, expozițiilor, al traseelor ghidate tematice în mediul urban sau rural sau al activităților tematice.