Recital de pian și atelier internațional de interpretare Karen Bentley Pollick - SUA
Johann Sebastian Bach:
Toccata și Fuga în la minor BWV 565 (1703 - 1707) - transcrise de Jaap Schroeder în 1989
George Enescu:
Sarabanda (1915)
Impressions en style roumain / le 5 septembre 1925
Andante - Tempo di Hora - Allegretto piacevole - Allegro
- descoperite și rescrise de Sherban Lupu
Bjarne Brustad: Eventyrsuite (Fairy Tale Suite) (1932)
I. Natur og hulder (Fantasia)
II. Veslefrikk (The Fiddler / Violonistul)
III. Sull (Lullaby / Cântec de leagăn)
IV. Trollkvenna (Troll’s Water Mill / Moara de apă a lui Troll)
David Aaron Jaffe:
Cluck Old Hen Variations (2004)
Victoria Bond:
Jasmine Flower (Moli Hua) (2011)
Karen Bentley Pollick:
Für HELEN{G}A (2018)
Johann Sebastian Bach:
Ciaccona din Partita nr. 2 în re minor BWV 1004 (1718 - 1720)
George Enescu: Sarabanda. Printre manuscrisele lui George Enescu violonistul Sherban Lupu a găsit schița acestei Sarabande compuse în stilul sarabandelor din Partitele bachiene, pe care Enescu le-a interpretat ca un adevărat maestru. Tema și conținutul melodic al piesei ca și armonia bogată, ornamentele și modulațiile melismatice par a fi fost inspirate din folclor. Enescu notează digitații care indică schimbări de culoare. Nedatată, partitura pare a fi înrudită cu Suita nr. 1 pentru orchestră, de aici s-a dedus că perioada în care a fost compusă este 1910-1915.
George Enescu: Impressions en style roumain le 5 septembre 1925
Datate 5 septembrie 1925, aceste scurte melodii – de fapt impresii din folclorul româ-
nesc, scrise ca și “Ariile în stil românesc” cu un an înainte ca George Enescu să compună monumentala Sonata a III-a op.25 pentru vioară și pian – au fost probabil gândite ca exerciții pregătitoare pentru aceasta. Enescu nu a folosit niciodată teme folclorice autentice în lucrările sale, considerându-le “prea perfecte pentru a le altera”, astfel că el a compus melodii în stil folcloric. Din aceste schițe Sherban Lupu a putut extrage și recompune o suită de patru mișcări contrastante pentru vioară-solo, plină de lirism și virtuozitate tipică stilului lăutarilor violoniști din Moldova. De aceea aceste piese trebuie cântate “molto rubato”, cu acea libertate proprie unui stil improvizatoric. Unele ornamente și glissandi sunt indicate chiar de compozitor. Consecvent, Sherban Lupu a menținut același stil de scriitură în aranjamentele sale.
Bjarne Brustad (1895 - 1978): Eventyrsuite (Fairy Tale Suite) (1932)
Bjarne Brustad a fost un compozitor-violonist și violist a cărui muzică este influențată de folclorul muzical norvegian.În temele proprii el a folosit tehnici violonistice emanând din acordajele schimbătoare ale viorii Hardanger și reclamând o excepțională virtuozitate. Prima mișcare a suitei descrie cascade și evocă acele femei-holder (un fel de sânziene, pe care și eroul Peer Gynt le-a întâlnit în drumețiile sale prin păduri). Portretizând un violinist, a doua mișcare este urmată de un blând cântec de leagăn, cu corzi libere ca o pernă cu armonii. Ultima parte aduce o activitate frenetică, în timp ce moara de apă a unui troll se învârte ca un moto perpetuo. Cunoscuta violonistă Camilla Wicks a interpretat adesea concertul pentru vioară de Brustad în anii ‘60, oferind ca bis Eventyrsuite.
David Aaron Jaffe: Cluck Old Hen Variations (2004)
Variațiunile Cluck Old Hen sunt bazate pe melodia tradițională cu același titlu, ce se cântă la banjo Appalachian. Lucrarea este mai degrabă o fantezie decât o formă tradițională de variațiuni, cu tema reapărând pe parcursul piesei în maniera unui leit-motiv. Numeroase tehnici și motive din bluegrass music interferează cu un material de sorginte clasică, pentru a genera o punte între repertoriile dedicate viorii de concert și celei folclorice (fiddle).
Victoria Bond: Jasmine Flower (Moli Hua) (2011)
Folosind ca material de referință un cântec tradițional chinez – Moli Hua sau Floare de Iasomie – piesa pune în contrast parcursul pur, simplu al melodiei cu dorința de a ieși din acest spațiu sonor cuminte pentru a explora elemente complexe, asimetrice uneori haotice.
Karen Bentley Pollick: Für HELEN{G}A (January, 2018)
Primul impuls care a condus la compunerea piesei Für HELEN{G} l-am simțit în spațiul de spectacol al Capelei Bunului Păstor (Chapel of Good Shepherd) în timpul unui interesant concert al muzicianului iranian Sahba Sizdahkhani, care cânta la santour și tobe. Stăteam în spatele Helenei Hillinga, care a trăit un moment de extaz și transcendență după acest concert dat în onoarea efemerei naturi a vieții și a spiritului creator. Materialul muzical din deschiderea piesei derivă din împărțirea în două a claviaturii pianului, mijlocul aflându-se între mi și fa din octava centrală. Sunetele intermediare obținute pe vioară descriu dorința de apropiere dar și de expansiune armonică. Sunetele-pizzicati obținute cu mâna stângă pe coarda mi imită continua strigare în patru silabe a găinilor pe care le aud constant în preajma casei mele din San Pancho, Mexic. Linia basului am extras-o din literele numelui HELENA, împreună cu triluri duble, asemeni celor din Capriciul nr. 6 de Paganini, armonii și ritmuri, un vals și un buchet de arpegii într-un final în crescendo, ca omagiu adus piesei Fratres de Arvo Pärt, și cu un semn din cap către Beethoven, toate acestea înainte de revenirea la o (mai) diafană confruntare armonică între sunetele inițiale mi și fa.
KAREN BENTLEY POLLICK este una dintre principalele violoniste și violiste americane contemporane. Ea a obținut o bursă de la Fondul Național pentru Arte al Statelor Unite pentru concertele ei din 2010 Solo Violin and Alternating Currents. Karen interpretează o gamă largă de piese solo în stiluri diferite la vioară, violă, pian și instrumental norvegian hardangerfele. Născută în orașul Palo Alto din California, ea a studiat cu Camilla Wicks în San Francisco și cu Yuval Yaron, Josef Gingold și Rostislav Dubinsky la Universitatea Indiana, unde a primit diplome de Licență și Master în Interpretare violonistică. Discografia ei include înregistrări de muzică originală: Electric Diamond, Angel, Konzert and Succubus și Ariel View, pentru care a primit trei premii muzicale de la Just Plain Folks, inclusiv pentru cel mai bun album instrumental și pentru cel mai bun cântec. Karen cântă pe o vioară construită de Jean Baptiste Vuillaume în 1860 și pe o violă construită în 1987 de către William Whedbee.
Pentru mai multe informații, accesați www.kbentley.com