ENESCU 71 - Omagiu lui George Enescu
George EnescuCea mai mare fericire a vieții mele a fost să fiu de folos, chiar și o clipă, celor însetați de lumină...
Anul acesta, pe 4 mai 2026, se împlinesc 71 de ani de la trecerea în Eternitate a compozitorului George Enescu, suflet de o aleasă frumusețe, autor al unei opere muzicale nemuritoare.
”(....) George Enescu rămâne nu doar geniul muzical incontestabil, ci un model de sfințenie tăcută, un exemplar rar de smerenie într-o lume grăbită. Un model rar și exemplar al artistului, care, pe culmile gloriei dar și în ultimele clipe pe acest pământ, nu și-a pierdut nici credința, nici modestia, nici dragostea față de oameni. Acceptarea durerii, recunoștința pentru fiecare clipă de viață, speranța în viața veșnică – acestea i-au fost, probabil, alinările ultime.
Astăzi, într-o lume însetată de aplauze și slavă deșartă, figura lui Enescu strălucește într-o lumină blândă, ca o rugăciune smerită, rostită în taină. El ne amintește că adevărata măreție nu se măsoară în trofee sau în glorii efemere, ci în puterea de a rămâne, până la capăt, un slujitor al binelui, al frumosului și al iubirii, al dragostei de Dumnezeu. Iar acest lucru i l-a oferit, cu infinită generozitate și smerenie, Muzica.” (Prof. univ. dr.habil. Nicolae Gheorghiță)
Alături de o parte dintre partenerii săi, Muzeul ce îi poartă numele marchează acest moment printr-o serie de evenimente, menite să pună în lumină dimensiunea creatoare și generozitatea compozitorului, adevărată călăuză într-o lume în schimbare.
Calendarul evenimentelor
- Expoziția Manuscrise muzicale și partituri din biblioteca lui George Enescu,
Foaierul Sălii Radio, din București, str. General Berthelot, nr. 60-64 - 8 aprilie - 17 mai; - Expoziția Aurel Stroe. Repere din viața și creația compozitorului (1932 – 2008),
Foaierul sălii George Enescu a Universității Naționale de Muzică București - 30 aprilie - 18 mai - Concert-expoziție-conferință: Enescu pe înțelesul tuturor. Concept și prezentare baritonul Ștefan Ignat,
Opera Națională București, Bd. Mihail Kogălniceanu 70-72 - 2 mai , ora 12:00 - Expoziția George Enescu și Yehudi Menuhin,
Plaza România - 4 - 16 mai - Recital vocal–instrumental – Fundația Remember Enescu,
Casa Memorială „George Enescu” din Sinaia (Vila Luminiș, cartier Cumpătu) - 3 mai, ora 11:00 - Recital de pian la patru mâini - Duo Malibran,
Casa Memorială George Enescu din Sinaia (Vila Luminiș, cartier Cumpătu) - 3 mai, ora 15:00 - Recital de pian Paul Cristian Ionescu (Asociația de Concerte Syrinx) - Omagiu lui George Enescu,
Secția „Dumitru și Alice Rosetti Tescanu – George Enescu” (Tescani) - 4 mai, ora 17:00 - Expoziția George Georgescu – o carieră de excepție,
Biblioteca Județeană ”Panait Cerna” Tulcea și Liceul de Arte ”George Georgescu”, Tulcea - 6 mai -1 iunie - Recital omagial Enescu- Jora cu pianistul și profesorul Viniciu Moroianu,
Universitatea Națională de Muzică București, Sala Auditorium - 14 mai, ora 18:00
Marți, 5 mai 2026, accesul vizitatorilor este gratuit la sediile muzeului din Sinaia și Tescani.
Documente inedite din arhiva muzeului
71 de ani de la moartea lui George Enescu
Arhiva Muzeului Naţional „George Enescu” a anului 1955 cuprinde 225 de articole de presă, din care majoritatea se referă la decesul marelui muzician român.
O bună parte dintre anunţuri înştiinţează cititorii că Enescu a murit, în dimineaţa zilei de 4 mai, la Paris, la hotelul situat aproape de Place de l'Étoile, unde s-a mutat la începutul iernii. Muzicianul suferise, încă din iulie 1944, de hemipareză, de atunci fiind imobilizat la pat în micul apartament în care locuia în Paris.
Soţia compozitorului oferă presei date despre înmormântarea marelui muzician într-un anunţ publicat în ziarele franceze Le Monde şi Le Figaro, preluat apoi şi de alte ziare. Se poate afla, astfel, că slujba de înmormântare va avea loc la Biserica Ortodoxă Română din Paris (din strada Jean de Bauvais), sâmbătă, 7 mai.
Fie că sunt adevărate portrete ale personalităţii enesciene, pline de substanţă, fie că sunt încărcate de emoţiile despărţirii, toate aceste articole reflectă imaginea unei personalităţi fără pereche pe care o regretă o lume întreagă.
Una dintre ultimele vizite la George Enescu - pianista Céliny Chailley-Richez -
Pianista Céliny Chailley-Richez, soţia violonistului Marcel Chailley (care murise în 1936), oferea redacţiei pariziene Musique & Radio, în iunie 1955, un articol legat de vizita sa la locuinţa lui George Enescu de la Paris, la începutul aceluiaşi an.
Un cuplu de interpreţi remarcabil în muzica de cameră franceză, soţii Chailley au colaborat deseori cu muzicianul român, atât individual, cât şi cu propriul lor cvartet care le purta numele, Cvartetul Chailley, interpretând împreună cu Cvartetul Geloso, în primă audiţie absolută Octetul pentru coarde op. 7 de Enescu (Paris, 18 decembrie 1909). Notabilă rămâne şi interpretarea întregului ciclu al sonatelor pentru vioară şi pian de Beethoven (din aprilie 1932) oferită de Céliny Chailley-Richez şi George Enescu (la École Normale de Musique din Paris). De asemenea, reţin atenţia şi interesantele serate muzicale organizate de aceasta în privat, sau vizitele de lucru făcute lui Enescu în apartamentele sale din Rue de Clichy.
George Enescu şi Béla Bartók - «paralelismul dintre cele două destine»
Unul dintre autorii articolelor comemorative apărute la scurt timp după trecerea în nefiinţă a maestrului realizează o paralelă interesantă între personaliteatea muzicianului român şi cea a contemporanului său, Béla Bartók. Din pacate, din cercetările efectuate nu am putut stabili numele autorului care se ascunde în spatele iniţialelor A. G.
Aceste două genii ale muzicii contemporane, Enescu şi Bartók, au avut o strânsă relaţie de colaborare de-a lungul vieţii, începând din toamna anului 1924, când cei doi au cântat împreună la Bucureşti, într-un concert dedicat în întregime creaţiei lui Bartók, organizat de Societatea Compozitorilor Români.
Omagiu adus de Stan Golestan lui George Enescu
Din articolele de presă publicate în mai 1955, impresionantă apare şi scrisoarea trimisă de Stan Golestan la redacţia jurnalului parizian Le Guide du Concert.
Important reprezentant al şcolii româneşti de compoziţie, distins critic muzical, Stan Golestan a susţinut o activitate intensă în Franţa, fiind bun prieten cu Enescu.
Această scrisoare, extrasă din arhiva Muzeului Naţional „George Enescu”, reprezintă un omagiu adus de acesta lui George Enescu, „salutând astfel memoria marii Existențe a muzicii, a sufletului profund, pe care am cunoscut-o și admirat-o atât [...].”
Georges Léon - portret George Enescu
Aflat la începutul carierei sale de critic muzical la ziarul parizian l'Humanité, unde a lucrat peste 20 de ani (1953-1974), Georges Léon îşi manifesta prin scrierile sale interesul pentru multe subiecte de actualitate legate de evoluţia muzicii contemporane.
La data de 5 mai 1955, publică şi acest articol comemorativ despre George Enescu, în care după ce aduce la cunoștința cititorilor faptul că Enescu a murit la Paris, la vârsta de 74 de ani, schițează un portret al personalității muzicale a maestrului.
Autorul enumeră ipstazele de manifestare ale lui Enescu, precizând şi că cea de compozitor a fost ma puţin cunoscută: „Ilustru violonist, pianist talentat, dirijor reputat, acest mare interpret a fost, de asemenea, un compozitor al cărui glorie fusese prea mult timp eclipsată de cea de virtuoz.”
După câteva date referitoare la studiile efectuate, se aduce în discuție legătura muzicianului cu tradițiile folclorice românești. „Amintirile tradiției folclorice și populare din țara sa i-au ghidat frecvent inspirația. Dar nevrând să facă doar o operă de traducător, întotdeauna a căutat, de asemenea, să-și îmbogățească propriul limbaj muzical.” Se poate afla, de asemenea, că Enescu „a locuit la Paris mulţi ani, dar nu şi-a abandonat niciodată naţionalitatea şi a fost membru al Academiei Populare Române. ”
ANUNȚ
