În anul 1931, aflat în pragul vârstei de 50 de ani, Enescu petrece destul de mult timp în România, fiind prezent aici la începutul anului, în primăvară, dar şi în lunile de la finalul anului. Muzicianul susţine, de asemenea, multe concerte în Franţa şi întreprinde câteva scurte turnee în Olanda, Spania şi Portugalia.
În lunile octombrie-decembrie, muzica interpretată de renumitul muzician, consacrat pe plan internaţional, răsună în multe oraşe din ţara noastră, precum: Giurgiu, Turnu Măgurele, Craiova, Turnu Severin, Oraviţa, Arad, Olteniţa, Dorohoi, Botoşani, Chişinău, Iaşi, Timişoara, Târgu Mureş şi Sighişoara.
Un articol elogiativ la adresa maestrului şi singurul din arhiva M.N.G.E. referitor la acest turneu este publicat în Drum Nou (Oravița) şi se referă la concertele lui Enescu de la Oraviţa susținute în zilele de 5 noiembrie şi 1 decembrie. Din păcate autorul acestei ample avancronici dedicate exclusiv lui Enescu nu a putut fi identificat. Acesta prezintă date despre activitatea muzicianului, despre studiile sale sau despre creaţia sa componistică, strecurând și unele informaţii eronate. În acest sens, numele unor muzicieni, profesori, colegi ai lui Enescu sunt scrise greșit, fiind vorba despre Siegmund Bachrich, Jean Roger-Ducasse, Florent Schmitt sau Jacques Thibaud. Autorul lansează şi informaţia privind o posibilă interpretare a Simfoniei a III-a de Enescu la sfârşitul lunii mai a anului 1932, de către „Orchestra Filarmonică Carmen”, referindu-se desigur la Orchestra „Filarmonica” şi la Corul Societăţii „Carmen”, eveniment care nu a mai avut loc. După interpretările din anul 1921, lucrarea lui Enescu s-a mai cântat abia la 19 aprilie 1942, în această formulă interpretativă a Orchestrei „Filarmonica” şi a Corului „Carmen”.
Despre Enescu, autorul are numai cuvinte de laudă: „Maestrul se bucură de un extraordinar prestigiu în toate ţările. Concertele sale au fost cercetate de cea mai selectă lume a tuturor oraşelor mari. Criticile favorabile care s-au scris până astăzi în toate revistele de specialitate îl ridică pe d. Enescu la cea mai înaltă treapă a artiştilor şi compozitorilor.”
Articolele sunt publicate în Documente din arhiva M.N.G.E. - articole de presă despre George Enescu, vol V (1923-1931), Ediţie alcătuită, prefaţată şi adnotată de Florinela Popa şi Camelia Anca Sârbu, Editura Muzicală, Bucureşti, 2012, pp. 283-284.