O interpretare memorabilă a Concertului pentru vioară și orchestră de Brahms cu Orchestra din Philadelphia

Anul 1927 este încărcat de multiplele evenimente care îl înfățișează pe Enescu în complexitatea personalității sale muzicale. Se detașează ca importanță câteva turnee de concerte întreprinse în țară - la începutul anului, în Spania și Portugalia - în luna mai, în S.U.A - în  decembrie (turneu care se continuă și la începutul anului următor). Recitalurile cu pianistul Nicolae Caravia se situează, de asemenea, printre momentele de maxim interes ale anului 1927, mai ales că în cadrul acestora a răsunat în primă audiție absolută Sonata a III-a pentru pian și vioară op. 25 „în caracter popular românesc” de Enescu (la Oradea, 16 ianuarie 1927), reluată după două săptămâni la București cu același pianist (29 ianuarie).

Ultimul popas al anului 1927 este făcut la Philadelphia, acolo unde Enescu se bucură  încă o dată de un succes impresionant, interpretând acum cunoscutul Concert pentru vioară și orchestră de Brahms, cu orchestra locală condusă de Fritz Reiner, renumitul dirijor ungur stabilit de câțiva ani în S.U.A.

Din arhiva M.N.G.E. îi sunt dedicate acestui eveniment două cronici, care reconfirmă geniul violonistului român. Greutatea aprecierilor autorului Samuel Line Laciar, critic muzical, editor și compozitor, este întărită de renumele său în climatul muzical al epocii.
Se poate afla de la acesta că „Enescu a dat o interpretare foarte savantă și poetică a marelui Concert [...]. Minunatul pasaj cu care se continuă Cadența din prima mișcare a fost un model de interpretare artistică, iar împletirea iscusită a momentelor de solo pe parcursul primei și celei de-a doua mișcări a fost păstrată în echilibru perfect de către domnul Enescu și domnul Reiner.” Cronicarul se arată în continuare entuziasmat și de interpretarea ultimei părți, Allegro giocoso, ma non troppo vivace, considerând că a fost „strălucitoare, fără să piardă din vedere farmecul ritmic și melodic al lucrării care, apropo, este una dintre cele mai austere mișcări pe care Brahms le-a scris vreodată.”

Articolul este publicat în Documente din arhiva M.N.G.E. - articole de presă despre George Enescu, vol V (1923-1931), Ediţie alcătuită, prefaţată şi adnotată de Florinela Popa şi Camelia Anca Sârbu, Editura Muzicală, Bucureşti, 2012, pp. 216, 217.