Autor: Camelia Anca Sârbu
Un reper al anului 1922 în ceea ce priveşte activitatea de interpret a lui Enescu, îl reprezintă turneul desfăşurat împreună cu pianistul Léon Kartun, în perioada februarie-aprilie, în diferite oraşe din Franţa: Saint-Denis (14 februarie), Tours (23 februarie), Hâvre (2 martie), Lille (7 martie), Amiens (10 martie), Lyon (3 aprilie) şi Paris (6 aprilie).
Repertoriul celor doi muzicieni a fost aproximativ acelaşi, cuprinzând: Sonata în re major de Nardini, Sonata în la minor de Tartini, Suita în mi minor şi Sonata în sol minor de J. S. Bach, Chanson Louis XIII et Pavane de Couperin / Kreisler, Prélude et Allegro de Pugnani / Kreisler, Tabourin Chinois de Kreisler, Sonata „Kreutzer” de Beethovenşi Havanaise de Saint-Saëns.
Dintre acestea, recitalul de la Hâvre reţine atenţia, fiind bine conturat prin articolele aflate în arhiva M.N.G.E., publicate în ziarele locale, Hâvre-Eclair şi Le Petit Hâvre, sau în cotidianul parizian Le Courrier Musical.
Cronicile abundă în reacţii pozitive. Astfel, Sonatei „Kreutzer” i s-a oferit o interpretare „cu ardoare şi pasiune” (G. T, Le Courrier Musicale), „foarte comprehensibilă, atestând virtuozitatea sa” ( J. L. Bouvier, Le Petit Hâvre). Sonata în re major de Nardini a fost redată „cu o frumoasă siguranţă şi o expresie penetrantă” (J. d'Auray, Le Petit Hâvre), iar Havanaise de Saint-Saëns, „cu o graţioasă fantezie”, aşa cu remarcă autorul din Le Courrier Musical.
Articolele referitoare la acest recital de la Salle de Fêtes din Hâvre cuprind şi câteva consideraţii generale despre valoarea incomensurabilă a violonistului: „Enescu este în prezent unul dintre violoniştii cei mai reputaţi” care se impune „prin perfecţiunea stilului, bogăţia sonorităţii, prin subtila şi sincera comprehensiune a lucrărilor” (J. d'Auray, Le Petit Hâvre) / „D-l George Enescu este un violonist de temperament puternic, de o siguranţă perfectă. El nu încetează să facă apreciat un sentiment foarte sincer şi foarte expresiv” (J. L. Bouvier, Le Petit Hâvre) / „George Enescu este mereu marele artist pe care îl ştim, vibrant, care reuşeşte să transmită emoţia sa” (G. T, Le Courrier Musicale).
Articolele sunt publicate în Documente din arhiva M.N.G.E. - articole de presă despre George Enescu, vol IV (1922), Ediţie alcătuită, prefaţată şi adnotată de Florinela Popa şi Camelia Anca Sârbu, Editura Muzicală, Bucureşti, 2011, pp. 125, 126, 218.