Actul al III-lea din Parsifal şi Lohengrin de Wagner dirijate de Enescu în prima audiţie românească

Autor: Camelia Anca Sârbu

În timpul Primului Război Mondial, Enescu susţine o campanie importantă de promovare a muzicii în România. Dirijează creaţii vocal-simfonice grandioase, dificil de executat în perioada aceea la noi în ţară. Prezintă astfel, în execuţie integrală Simfonia a IX-a de Beethoven (la Ateneul Român, 14/27 decembrie 1914), din care ultima parte nu fusese interpretată niciodată în România, dar şi legenda dramatică Damnaţiunea lui Faust de Berlioz (tot la Ateneu, la 8/21 mai 1916). În aceeaşi perioadă, Enescu oferă publicului, pentru prima dată în ipostază de dirijor, o creaţie în genul operei, mai exact actul al III-lea (fragmente) din opera Parsifal de Wagner, în primă audiţie românească.

Patru articole din arhiva M.N.G.E. surprind acest eveniment susţinut la Teatrul Naţional, la data de 8/21 martie 1915. Protagoniştii au fost orchestra Ministerului Instrucţiunii Publice dirijată de Enescu, soliştii Romulus Vrăbiescu, Jean Athanasiu, Edgard Istratty și corurile societăţii «Carmen» şi bisericii «Domniţa Bălaşa» dirijate de Dumitru Georgescu-Kiriac. Presa consemnează şi că repetiţia generală a fost, de asemnenea, cu public, iar întreaga reprezentaţie va fi reluată, tot la Teatrul Naţional, la data de 12/25 martie, şi apoi la 10 aprilie.

Enescu era preocupat de înfiinţarea Operei Române. La începutul anului 1915, muzicianul acceptă propunerea venită din partea ministrului instrucţiunii publice de a face parte din comisia pentru studierea înfiinţării unei Opere Române, alături de Dimitrie Popovici-Bayreuth, Alfonso Castaldi, Dumitru Georgescu-Kiriac şi D. Dimitriu.

Prezentarea operei Lohengrin de Wagner la Teatrul Liric a fost pregătită de Enescu şi trebuia să aibă loc încă de la sfârşitul anului 1915. Din păcate, datorită intereselor materiale ale conducerii Campaniei de Operă şi Operă Comică, acest eveniment nu a mai avut loc atunci. De abia 6 ani mai târziu, Enescu reuşeşte să dirijeze pentru a doua oară o creaţie wagneriană, de data aceasta în prezentare integrală, opera Lohengrin, într-un eveniment special, spectacolul inaugural al Operei Române, care a avut loc la data de 8 decembrie 1921.

Şi presa franceză subliniază această manifestare de referinţă în istoria muzicii româneşti, remarcându-se articolul scris de muzicianul Alfred Alessandrescu, publicat în ziarul Le Ménestrel. Acesta consemnează numele principalilor protagonişti: Elena Ivony, Elena Roman, Romulus Vrăbiescu, Grigore Teodorescu, Gheorghe Folescu şi Grigore Magiari. Se poate afla, de asemenea, că regia lui August Markowski de la Opera din Viena „a fost excelentă”, iar opera Lohengrin „a fost admirabil dirijată de d-l George Enescu.”

Articolele sunt publicate în Documente din arhiva M.N.G.E. - articole de presă despre George Enescu, vol. III (1912-1921), Ediţie alcătuită, prefaţată şi adnotată de Florinela Popa şi Camelia Anca Sârbu, Editura Muzicală, Bucureşti, 2010, p. 229; vol. IV (1922), Ediţie alcătuită, prefaţată şi adnotată de Florinela Popa şi Camelia Anca Sârbu, Editura Muzicală, Bucureşti, 2011, p. 39.