Din articolele de presă publicate în mai 1955, impresionantă apare şi scrisoarea trimisă de Stan Golestan la redacţia jurnalului parizian Le Guide du Concert.
George Enescu şi Béla Bartók - «paralelismul dintre cele două destine»
Unul dintre autorii articolelor comemorative apărute la scurt timp după trecerea în nefiinţă a maestrului realizează o paralelă interesantă între personaliteatea muzicianului român şi cea a contemporanului său, Béla Bartók. Din pacate, din cercetările efectuate nu am putut stabili numele autorului care se ascunde în spatele iniţialelor A. G.
Una dintre ultimele vizite la George Enescu - pianista Céliny Chailley-Richez -
Pianista Céliny Chailley-Richez, soţia violonistului Marcel Chailley (care murise în 1936), oferea redacţiei pariziene Musique & Radio, în iunie 1955, un articol legat de vizita sa la locuinţa lui George Enescu de la Paris, la începutul aceluiaşi an.
Un portret impresionant al personalităţii lui George Enescu poate fi extras din scrisoarea trimisă de discipolul său, Yehudi Menuhin, editorului muzical al publicaţiei New York Times, la câteva zile după ce a decedat muzicianul român.
Arhiva Muzeului Naţional „George Enescu” a anului 1955 cuprinde 225 de articole de presă, din care majoritatea se referă la decesul marelui muzician român.
Simfonia a III-a de George Enescu - primele audiţii
Simfonia a III-a în do major op. 21 este una dintre cele mai profunde creaţii ale marelui muzician George Enescu.Autenticitatea lucrării se relevă atât pe plan pur muzical, cât şi în sfera ideilor filosofice pe care această monumentală muzică le generează.
Simfonia a II-a de George Enescu - primele audiţii
O creaţie monumentală, de esenţă romantică, expansivă ca ethos, în ciuda perioadei istorice tulbure care urma să vină, poate fi considerată această mare capodoperă a lui Enescu, Simfonia a II-a în la major.
Concertele susţinute de Enescu pentru construirea orgii de la Ateneul Român
Dintre articolele anului 1915 pe care le deţine arhiva M.N.G.E., se remarcă şi cele referitoare la concertele date de Enescu, în primele trei luni ale anului, pentru strângerea fondurilor achiziţionării orgii de la Ateneul Român.
Articole publicate în Documente din arhiva M.N.G.E. - articole de presă despre George Enescu, vol III (1912-1921), Ediţie alcătuită, prefaţată şi adnotată de Florinela Popa şi Camelia Anca Sârbu, Editura Muzicală, Bucureşti, 2010, pp. 287-288.
Articolul, publicat la Iaşi, la data de 20 ianuarie 1919, a fost scris în urma succeselor obţinute de Enescu la Teatrul Naţional din Iaşi, la pupitrul dirijoral al Orchestrei Simfonice "George Enescu".
Muzeul Național “George Enescu” a publicat o serie de volume ce includ corespondența lui George Enescu, mare parte aflată în arhiva instituției. Vă aducem în prim plan o serie de misive primite de muzician, documente ce reconstituie chronologic frânturi din viața sa, confirmând lucruri deja știute sau aruncând o rază de lumină asupra altora, mai puțin cunoscute.
Pentru prima zi de primăvară calendaristică - devenită în tradiția românească “Ziua Mărțișorului” - dăruim două mărțișoare muzicale: o doină-de-dor (Tiberiu Brediceanu – “Doina Stăncuței”) și un cântec-joc (Pascal Bentoiu – „Veselie”).
Șnurul alb-roșu este împletit aici de soprana Daniela Monica Luca și de basul Horia Radu, acompaniați de pianiștii Ioana Gârleanu și Roman Manoleanu.