La Tescani, timpul nu lasă urme pe oameni sau lucruri (Maria Cantacuzino- Enescu)

”La 35 de kilometri de Bacău, pe drumul spre Moineşti, un pod peste apa Tazlăului te aruncă brusc într-un tărâm de vis. Pe un deal umbrit de copaci seculari, în mijlocul unui parc imens, un conac alb te întâmpină, majestuos, dar ospitalier.
Nimic rustic în clădirea cu linii clasice, elegante. Dar nici ostentativ. Perfecţiunea proporţiilor face inutil orice zorzon. Aceasta este "Curtea Mare", construită pe la 1880, casa în care a copilărit Maruca, marea dragoste a lui George Enescu. Aici a cântat adeseori marele muzician. Aici a terminat de compus Oedip (...)
Efervescenţa culturală a fost, de fapt, adevărata comoară a Tescanilor. Cultivată atent, cu convingerea că bogăţiile spiritului sunt singurele care dăinuie. Măritată la 19 ani cu Prinţul Mihai Cantacuzino, fiul "Nababului", Maruca a intrat într-o familie mult mai bogată decât a ei. Somptuosul palat de la Floreşti i se părea, însă, lipsit de substanţă în comparaţie cu casa părintească. Tescaniul nu se lăuda cu decoruri opulente, ci cu oaspeţi talentaţi: Alfred Alessandrescu, Mihail Jora, Nonna Otescu, C.C. Nottara, Florica Muzicescu, Octav Onicescu şi mulţi, mulţi alţii.
Şi, desigur, deasupra tuturor, George Enescu (...)."

Din reportajul Mirunei Munteanu, 2009, pe care îl găsiți aici

După cum vedeți din fotografiile de mai jos – pentru care îi mulțumim colegului nostru Ionel Romila, șeful secției -  la Tescani se trăiește cultural, cum își doreau Maruca și George Enescu.