(Ion D. Berindey)”Și dacă muzica este arhitectura sunetelor, arhitectura este muzica spațiului”
Construit de arhitectul Ion D. Berindey în primele decenii ale secolului XX, Palatul Cantacuzino – sediul Muzeului Naţional „George Enescu” găzduieşte, marţi 9 decembrie, începând cu ora 18,00, lansarea albumului dedicat arhitectului Ion D. Berindey, semnat de arh. Sidonia Teodorescu, volum ce deschide seria Mari arhitecţi bucureşteni din cadrul colecţiei Planeta Bucureşti a Editurii Vremea.
Cuvântul-înainte îi aparţine acad. Dan Berindei, care evidenţiază astfel valoarea deosebită a demersului ştiinţific al autoarei:
(Cuvânt-înainte de acad. Dan Berindei, Preşedinte de onoare al Secţiei de Istorie şi Arheologie a Academiei Române)Arhitecta Sidonia Teodorescu a reconstituit o „viaţă de om”, cu minuţie şi mai ales cu o adevărată pasiune [...], o competenţă şi un neabătut ataşament care merită evidenţiere şi elogii, ca şi întreaga lucrare de „reconstituire”.
Ion D. Berindey, al cărui tată a fost la rândul său tot arhitect şi om de cultură, a îmbinat în personalitatea sa trăsături diferite. A fost un constructor în înţelesul cel mai bun al termenului, un specialist în arhitectură format cu specialiştii Franţei din penultimul deceniu al secolului al XIX- lea, precis şi învăţat, dar a fost totodată un artist, talentat şi în același timp pasionat de ceea ce realiza. [...] Artistul înzestrat şi pasionat se acorda într-un tot cu învăţatul în domeniu şi urmărea până la capăt înfăptuirea operei pe care o înălţase, de la construcţie la mobilele care urmau să se „potrivească” cel mai bine şi să desăvârşească proiectul în modul cel mai fericit. Totul era realizat cu simţul întregului, dar şi al detaliului şi al necesităţii ca un lucru sau altul să fie prins ca într- un puzzleuriaş al clădirii ce se construia şi căreia voia să-i dea parcă viaţă, în sensul pe care el îl aprecia cel mai nimerit.
(editura Vremea)Membru al unei dinastii de arhitecţi, creator al unor clădiri care s-au constituit în podoabe ale oraşului, Ion D. Berindey a lăsat o operă a cărei complexitate şi frumuseţe se cuveneau a fi investigate. Arhitectul şi-a găsit cronicarul în persoana tinerei arhitecte Sidonia Teodorescu, care a dedicat marelui înaintaş o monografie amplă. Rod al unor cercetări asidue şi îndelungate în arhive, biblioteci şi colecţii publice şi particulare, studiul aduce date noi, necunoscute nu numai marelui public, ci şi specialiştilor, privitoare la creaţia lui Ion D. Berindey. De la descoperirea paternităţii, anterior necunoscute, a unor clădiri importante, la analiza arhitecturală a monumentelor şi la prezentarea structurată a biografiei arhitectului, această carte conţine tot ceea ce este necesar unui iubitor al arhitecturii şi al Bucureştilor pentru a înţelege contribuţia lui Ion D. Berindey la dezvoltarea arhitecturii în România şi la făurirea identităţii Capitalei ei.
Prezenţi la eveniment, acad. Dan Berindei, conf. dr. arh. Ruxandra Nemţeanu, Silvia Colfescu, directorul editurii Vremea şi autoarea, lect. dr. arh. Sidonia Teodorescu, ne vor vorbi despre magica lume a muzicii spaţiului.
Arhitectura sunetelor va fi pusă în valoare printr-un recital cameral susţinut de soprana Angela Şindeli şi pianista Andra Demidov.
În program, lucrări de George Enescu, Claude Debussy, Franz Schubert, Edvard Grieg, Richard Strauss.
Ion D. Berindey (1871-1928), fiu al arhitectului Dimitrie Berindey (1831-1884), a absolvit Şcoală de Arte Frumoase din Paris în anul 1897, urmând, în cei 30 de ani de carieră, să fie autorul unui număr impresionant de clădiri impozante, dintre care unele au devenit în timp adevărate mărturii ale construirii trainice la începutul secolului XX: Palatul Cantacuzino, casa George Assan, Sindicatul Ziariştilor, casa şi Observatorul Vasile Urseanu, casa Toma Stelian în Bucureşti, hipodromul de la Băneasa, Palatul Cantacuzino de la Floreşti, Palatul Culturii din Iaşi.
Sidonia Teodorescu este arhitect, diplomat al Universităţii de Arhitectură „Ion Mincu” (1993), diplomat de master româno-francez „Dezvoltare urbană integrată” la UAUIM (2007) şi doctor în arhitectură la UAUIM (2013), cu teza „Arhitectul Ion D. Berindey, studiu monografic”. În prezent, este lector universitar la Facultatea de Arhitectură a Universităţii „Spiru Haret”, arhitect în cadrul propriului birou de arhitectură şi redactor al revistei Bucureştiul meu drag. Este membru al Ordinului Arhitecţilor din România, al Uniunii Arhitecţilor din România, al Comitetului Român de Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii al Academiei Române.
Volumul este disponibil aici: http://edituravremea.ro/mari-arhitec--i-bucure--teni.-ion-d.-berindey