Prima zi de tabără s-a încheiat cu veselie și planuri pentru zilele ce urmează. Copiii s-au împărțit în două echipe, iar de-a lungul săptămânii de tabără s-au întrecut pe diverse teme: de la curățenia din camere, până la felul în care se ajută unii pe alții sau la talentul de a recunoaște plante și copaci. Căci făcuserăm deja o excursie în împrejurimi și am adunat câteva ierburi de leac: pătlagină, mentă, trifoi roșu, sunătoare. Am cules și sânziene pentru că trecuseră doar două zile de la sărbătarea lor și a fost perioada în care ele înfloresc. Momentul festiv al zilei a fost o mică celebrare a iei, marcată de o scurtă ședință foto pe treptele muzeului, în balconul merăriei și lângă biserică.
După excursia anterioară, copiii au dormit buștean și am reușit cu greu să îi trezim pentru micul dejun J Am explorat grădina conacului și am început să studiem serios la pian pentru concertul de la finalul taberei. Curtea conacului s-a dovedit a fi locul ideal și pentru adunat materiale naturale, din care copiii, ajutați de Horia, vor construi o morișcă. În așteptarea atelierului de ceramică, micii pianiști au desenat motive specifice culturii Cucuteni. Unul dintre ele este spirala, pe care am regăsit-o pe movila din spatele conacului, sub forma aleii care urcă până în vârf. Ziua a continuat cu multă joacă și jocuri în aer liber, dar și cu studiu la pian. Ne e drag să îi vedem pe copii cum merg singuri și repetă, fără să îi trimitem noi J După amiază am început experimentul ”Vulcanul”. Am meșterit craterul dintr-o pastă făcută din făină, apă și multă sare. Zilele următoare, după ce se întărește craterul, vom genera și erupția mult așteptată de copii. Momentul festiv a fost, desigur, aniversarea celor trei sărbătoriți ai zilei: Clara, Olivia și Horia. La mulți ani! Spre seară am admirat apusul printre copaci și ne-am imaginat ce culori sau sunete am putea folosi pentru a zugrăvi acest moment al zilei.
Vremea ploioasă ne-a ținut pe lângă casă, dar am avut activitate intensă. Am început ziua cu studiu la pian și cu o ședință intensivă de teoria muzicii. Am învățat ordinea diezilor (fa, do, sol, re, la, mi, si) și a bemolilor (si, mi, la, re, sol, do, fa), precum și primele opt intervale muzicale: prima, secunda, terța, cvarta, cvinta, sexta, septima și octava. Apoi am completat fișe cu jocuri care i-au provocat pe copii să recunoască notele și intervalele. Joaca a fost la ordinea zilei, pe-afară (între reprizele de ploaie) și în cabane (atunci când ploaia ne-a alungat). Am inițat și un joc muzical, pornind de la compoziția lui Marin Marais – Le Basque. Dar mai multe despre acest proiect vom dezvălui în cadrul concertului final. După amiază am început atelierul de ceramică de Cucuteni. Sub îndrumarea lui Horia, copiii au modelat vase și plăcuțe pe care au inscripționat modelele de Cucuteni. Am aflat că lutul este folosit din cele mai vechi timpuri, fiind folosit de romani pentru fabricarea țevilor. Despre cultura Cucuteni, copiii au aflat că este una dintre cele mai vechi din Europa, desfășurată de-a lungul a aproape trei mii de ani. A fost o civilizație matriarhală (bazată pe cultul zeițelor), sedentară, cu așezări bine organizate și oameni pașnici.
Ne-am bucurat de o vreme minunată: nici prea cald, nici prea frig, cu soare, dar și câțiva nori. Copiii au studiat mult la pian, căci se apropia concertul! Am povestit despre muzica din China și despre instrumentele specifice: erhu, pipa, flaut, yangqin (un fel de dulcimer cu ciocănele). În atelierul de pictură a început un nou proiect colectiv: un triptic (ca și anul trecut), care în acest an are ca subiect cultura Cucuteni. Printre repetiții la pian, dans, cor și pictură, ne-am făcut timp și pentru o drumeție pe dealul din spatele conacului, cu întoarecere prin sat. Copiii s-au bucurat să vadă cai, găini, cocoși, căței, dar și o mulțime de plante: mentă, sunătoare, cătină, cimbrișor, margarete, sânziene (sunt multe-multe pe aici, se vede că e vrema lor!), pelin, trifoi, cicoare, rapiță, sângele-voinicului, pătlagină. Fetele și-au făcut coronițe din flori, iar băieții au umblat sprijiniți în toiag, precum moșnegii :)
A fost o zi de muncă intensă: copiii au repetat mult la pian, cor și la momentul ”surpriză” programat pentru concertul final. inclusiv atelierul de pictură a fost aglomerat: tripticul cu motive Cucuteni a progresat mult, în timp ce Horia le-a povestit copiilor despre culori, vopseluri și tehnici de pictură.
După o dimineață atât de solicitantă, am reușit chiar și să ne odihnim puțin după masa de prânz. Apoi, cu forțe proaspete, am finalizat experimentul ”Vulcanul”: am creat o lavă de toată frumusețea, folosind o combinație isteață de bicarbonat, colorant alimentar roșu și oțet. Am continuat seria experimentelor cu sticle mici de apă carbogazoasă, în care am pus bicarbonat, iar apoi am plasat repede un balon la gura sticlei. Ați ghicit, balonul s-a umflat! Copiii au fost foarte încântați de experimente, dar și mai entuziasmați au fost de drumeția pe care am făcut-o la râul Tazlău. Am luat cu noi cele două moriști meșterite de Irina și Horia cu materiale culese de copii din pădure. Micii pianiști s-au simțit tare bine la râu: au montat moriștile, s-au bălăcit, s-au jucat cu pietre, au construit un baraj, un castel și un oaraș al piticilor. În plimbarea prin sat, azi am văzut gâște și o curcă cu pui. Dar fără îndoială, momentul culminant al zilei a fost focul de tabără. Zânițe, spiriduși, purici, mormoloci, atomi, comete și câte și mai câte... toate au țâșnit din flăcări și din imaginația fără margini a copiilor!
S-au intensificat repetițiile pentru concertul final. Am vizitat Muzeul George Enescu și am făcut o repetiție generală chiar în sala de concert. Copiii și-au amintit ce știu despre George Enescu şi despre soţia lui lui, Maruca Cantacuzino. Am văzut ochelarii şi agenda lui Enescu, precum şi vioara pe care a primit-o la 17 ani, atunci când a absolvit cu premiul I Conservatorul din Paris. Am vizitat şi camera dedicată unui alt mare compozitor român, Mihail Jora, văr cu Maruca Cantacuzino. Ștefan ne-a amintit că aici, la Tescani, a finalizat Enescu munca la opera Oedip. Iar Sînziana ne-a spus că lângă statuia lui George Enesce de la Tescani se află locul în care şi-ar fi dorit să fie înmormântaţi Enescu şi Maruca, conform ultimelor dorinţe din testament. Cei doi sunt înmormântaţi la Paris, în cimitirul Père Lachaise.
Dacă zilele trecute am povestit despre intervale muzicale sau muzica din țări precum China și India, azi am povestit puțin și despre formele muzicale, analizând piesa Le Basque de Marin Marais. Odihna de prânz a fost binevenită, căci apoi ne-am concentrat pe exerciții de teoria muzicii, iar Ioachim ne-a citi informații interesante dintr-o carte în limba germană. Dar momentul cel mai apreciat al zilei, așteptat întreaga săptămână, a fost vânătoarea de comori. Sub borcanul cu miere, în balconul Merăriei, printre rufele puse la uscat... nici nu vă puteți imagina cât de bine se pot ascunde indiciile și cât de pregătiți au fost copiii, astfel încât să găsească drumul corect spre comoară! După cină le-am îndeplinit copiilor dorința de a avea și o seară de film. Au făcut sondaj de opine, au votat, au deliberat și au ales Paddington. Dacă nu l-ați văzut, vi-l recomandăm cu căldură. Este un film de văzut în familie, tare amuzant, frumos și plin de învățăminte. Iar personajul principal, ursulețul Paddington este absolut adorabil. Am mers la culcare cu gândul la ziua cea mare de mâine, cu concertul și sosirea părinților.
Ultima zi de tabără s-a scurs foarte repede, cu o ultimă repetiție generală, bagaje și bucuria revederii părinților :) Concertul pe care copiii l-au pregătit cu multă hărnicie de-a lungul săptămânii de tabără a avut succes! Au primit din partea muzeului diplome si partituri cu compoziții semnate de George Enescu, precum si aplauze din partea părinților, bunicilor, musafirilor și gazdelor noastre. Am petrecut la Tescani o nouă saptămână minunată! Mulțumim tuturor!